Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Formele sticlelor de vin

Un român consumă în medie 2,5 sticle de vin pe lună, reprezentând 23,5 litri pe an

Foto: pixabay.com
Foto: pixabay.com

, 07.05.2024, 14:14

Un român consumă în medie 2,5 sticle de vin pe lună, reprezentând 23,5 litri pe an. Cifrele sunt relativ stabile în ultimii ani, în creştere faţă de 2015-2017, arată calculele OIV (Organizaţiei Internaţionale a Vinului). România se află pe locul 13 în lume la consumul de vin per capita, cu puţin peste 23 de litri pe an, 30 sticle pe an, 2,5 pe lună. În clasament conduce detaşat Portugalia, producător şi consumator redutabil, cu 52 litri de persoană pe an (6 sticle pe lună). Poziţiile următoare sunt susţinute de Franţa şi Italia, unde există o reală cultură a vinului. În Franţa, aproape că nu există prânz sau cină fără un pahar de vin.

În România sunt diferenţe mari între urban şi rural, în mediul rural fiind preferate alte băuturi, sau vinul produs de casă. Totuşi, pentru consumatorii de vin îmbuteliat, forma şi culoarea sticlelor au o însemnătate aparte, după cum am aflat de la George Ignat, cunoscut în lumea specialiştilor drept George Wine, lector la Şcoala Superioară de Somelieri, filiala din România, membru al Asociaţiei Wine Lover România.

”În momentul în care suntem într-un restaurant sau, mai bine, în raionul de vinuri al unui magazin, ne înconjoară o mulţime de sticle, de diferite culori, forme, cu etichete care ne încântă vizual. Din punct de vedere coloristic, sticlele acoperă o paletă variată, cel mai des întâlnite fiind cele albe, transparente, folosite cel mai adesea pentru vinurile albe și roze, cele maro, folosite cu predilecție pentru vinurile roșii și cele verzi, folosite atât pentru vinurile albe, cât și pentru vinurile roșii.

Mai nou, din motive de marketing, se folosesc pentru vin și sticle albastre sau în alte tonuri neconvenționale. Din punct de vedere al dimensiunii lucrurile devin și mai interesante. Se reține în dimensiunea standard 750ml sau 75cl. Am să încerc să vă enumăr principalele tipuri de sticlă de capacitate oarecum atipică și câte ceva despre fiecare în parte.

Avem o sticlă mai mică. De fapt sunt mai multe, dar vreau să o menționez doar pe cea de 375ml, deci jumătate a cantității standard normale folosite la vinurile dulci de desert din regiunea Soter. De ce? Dacă randamentul la vin obișnuit este de 65% la aceste vinuri dulci, datorită metodelor de obținere, randamentul este 12%, producțiile sunt foarte mici, de aceea s-a adoptat acest tip de sticlă. Sticla standard, cum am spus, 750ml, dar normal ea are un conținut de 770ml. De ce? Datorită dopului și acelui spațiu de oxigen dintre lichid și dop.”

George Ignat ne-a atras atenţia şi asupra altor dimensiuni de sticle atipice:

„Urmează sticla de 1,5 litri, cea mai folosită. Rețineți faptul că de fiecare dată avem un multiplu de 750ml în această scară a mărimii sticlelor. După asta avem sticla de 2,25 litri, echivalentul a trei sticle standard, denumită de obicei Marie Jeanne, sticla de 3 litri, Jeroboam, sticla de 4,5 litri, Reoboam, sticla de 6 litri, Matusalem, sticla de 9 litri, Salmanazar, sticla de 12 litri, Balhtazar, sticla de 15 litri, echivalentul a douăzeci de sticle standard, este întâlnită sub denumirea de Nabuccodonosor.

Pentru a memora ordinea acestor sticle, cele mai importante, ni se propune un procedeu mnemotehnic. Gândinţi-vă la Abracadabra avem ma –je-ma- sal-ba-na: ma de la Magnum, je – Jeroboam, re – Reoboam, ma- Matusalem, sal -Salmanazar, ba – Balthazar, na – Nabuccodonosor.”

Şi forma sticlelor are semnificaţie, după cum ne-a spus tot George Ignat:

„Din punctul de vedere al formei, aici avem trei standarde. Unu sticla burgundă numită și Bourguignon, destinată vinurilor din Bourgogne, își face apariția la sfârșitul secoului al 17-lea. Are gâtul foarte fin, cu un merlin înclinat și corpul ușor conic. Are un inel la partea superioară pe care meșterul suflător îl adaugă. Sticla Bourguignon este modelul de sticlă franceză prin excelență. Aproape toate Chardonnay-urile din lume le găsiți în astfel de sticle. Sticla bordoleză, revenim iar într-o zonă celebră producătoare de vinuri franțuzești. Este destul de înaltă, cu gâtul relativ subțire, asta pentru că dopurile de plută aveau un diametru mult mai mic la începuturi: 18 milimetri, în loc de 24, în ziua de astăzi, cu umerii marcați, pronunțați și corpul conic. Umerii erau special concepuți pentru a ușura decantarea vinului.

Sticla alsaciană fină, elegantă, numită și Flute d’ Alsace, este cea mai înaltă dintre sticle. Are protecție juridică din anii 55. Este rezervată exclusiv vinurilor din Alsacia. Diverse zone din Franța au sticlele lor. Vă dau un singur exemplu: în Provance, Casa Haute, astăzi celebră pentru că și-a creat propriul model de sticlă, adoptat de mulți producători din Provance de roze, acest model a fost sub forma unei amfore şi a fost brevetat în 23.”

Chiar dacă există de fapt sute de tipuri de sticle de vin, cei mai mulţi producători de vin folosesc şi astăzi aceste trei forme extrem de familiare: sticla riesling (alsaciană), sticla bordoleză şi sticla burgundă, toate găsindu-se pe rafturile magazinelor. Dar nu uitaţi, consumaţi vinul cu moderaţie, indiferent de forma şi mărimea sticlei!

RadioRomaniaInternational · ROMANIA LA EA ACASA – 07.05.2024
Etichete:
Victoria Darolți (Sursa foto: Victoria Delia Darolti / Facebook)
România la ea acasă marți, 07 octombrie 2025

De la ţesătura românească la Haute Couture

Trăiește de 30 de ani în Franța și este un nume consacrat în domeniul broderiei artistice și al broderiei haute couture, dar îşi are...

De la ţesătura românească la Haute Couture
Foto: facebook.com/TabăradeZbor
România la ea acasă marți, 30 septembrie 2025

Tabăra de Zbor pentru Copii

Pe toată durata vacanţei de vară, aproximativ 200 de copii s-au bucurat de experienţa oferită de Tabăra de zbor! Pornind de la ideea că nu...

Tabăra de Zbor pentru Copii
Cea mai lungă masă din materiale reciclabile - ”Masa care Unește”
România la ea acasă marți, 23 septembrie 2025

Masa care unește

Au venit cu mic, cu mare, mulţi îmbrăcaţi în straie populare, ca să stea la o masă mare amplasată în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia....

Masa care unește
Filmul
România la ea acasă marți, 16 septembrie 2025

Cum să fii actor, fără voce?

Cu un an în urmă au lansat un scurtmetraj de mare succes: „Dragoste fără cuvinte”. De luna aceasta lungmetrajul cu acelaşi titlu intră în...

Cum să fii actor, fără voce?
România la ea acasă marți, 09 septembrie 2025

Fotografia de arhivă recreează universuri la 150 ani de la naşterea Reginei Maria

Piatra Neamţ, Valea Jiului, Alba Iulia, Fălticeni, Bucureşti, Piteşti, Curtea de Argeş, Cluj sunt câteva dintre oraşele în care a poposit...

Fotografia de arhivă recreează universuri la 150 ani de la naşterea Reginei Maria
România la ea acasă marți, 24 iunie 2025

Festivalul Internațional de Film Ecoperformance reînvie Valea Jiului

Filmul, artele performative și ecologia s-au reunit într-un cadru internațional, creativ și profund actual în Valea Jiului, odată cu Ediția a...

Festivalul Internațional de Film Ecoperformance reînvie Valea Jiului
România la ea acasă marți, 17 iunie 2025

Casa copilăriei, muzeu sătesc

Avea numărul 729, la vremea când a fost ridicată, în 1835, şi avea atârnată la uşă, după obiceiul locului, o piatră de râu găurită,...

Casa copilăriei, muzeu sătesc
România la ea acasă marți, 10 iunie 2025

Securitatea cibernetică în festival!

Vară, mare, distracţie pe plajă! Sună a vacanţă? Ei bine, avem de gând să vă lansăm o altă provocare: CyberSea Festival 2025:...

Securitatea cibernetică în festival!

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company