Istorii recitite

Platforma Formare Culturală din România anunţă lansarea proiectului „Nordic Insights: addressing cancel culture in public spaces through artistic dialogue and cultural innovation" (Perspective nordice: abordarea culturii anulate în spațiile publice prin dialog artistic și inovație culturală)

Ana-Maria Cononovici, 27.05.2025, 17:17

Platforma Formare Culturală din România anunţă lansarea proiectului „Nordic Insights: addressing cancel culture in public spaces through artistic dialogue and cultural innovation” (Perspective nordice: abordarea culturii anulate în spațiile publice prin dialog artistic și inovație culturală), un proiect transnaţional pentru abordarea narativelor istorice controversate în spaţiul public din România şi Republica Moldova. Proiectul se desfăşoară până pe 31 ianuarie 2026 şi reuneşte experţi din Danemarca, Suedia şi Letonia alături de specialişti din România şi Republica Moldova.

Oana Năsui, cercetător cultural şi managerul proiectului “Nordic Insights”, ne-a spus de ce a simţit nevoia iniţierii unui astfel de proiect:

“De câţiva ani m-a preocupat personal conceptul acesta de “Cancel culture”, metodele prin care mai mult în partea de social media, în partea de reţele sociale oamenii alegeau să “canceleze”, să anuleze anumite persoane din cauza unor principii pe care le exprimau în mod public. Nişte reacţii destul de agresive cum am observat în ultimii ani în spaţiul public virtual. Apoi a urmat şi un studiu pe această temă şi o participare într-un Festival de istorie în România, şi din discuţii cu istorici şi colaboratori, cu care lucrăm în cadrul platformei noastre Postmodernism Museum, am conturat aceste idei privind arta în spaţiul public şi reacţia cetăţenilor la anumite opere sau lucrări de artă publică, reacţii care par neaşteptate.”

Oana Năsui, cercetător cultural, a explicat:

“Aş da şi un exemplu care chiar ne-a marcat: în 2021 a fost dezvelită o sculptură a lui Samuel Von Brukenthal, în Piaţa Mare din Sibiu, e figurativă, adică îl reprezintă, nu avea nimic simbolic. Ulterior dezvelirii au fost nişte reacţii privind oportunitatea acelei sculpturi în spaţiul public şi a urmat o aşa-zisă vandalizare: o stropire cu vopsea a acestei lucrări, de către o persoană. De ce zic “aşa-zisă”, pentru că noi încercăm să privim un pic mai larg reacţiile oamenilor, dincolo de faptul că a stricat un bun public, lucru penru care a primit şi amendă persoana respectivă, noi privim mai degrabă ca pe un semnal al societăţii civile în general. Şi se pare că problema prezenţei acestei scupturi în spaţiul public era conexiunea directă pe care ar fi avut-o Samuel Von Brukenthal cu Horea, Cloşca şi Crişan. Ar fi avut o implicare directă în prinderea şi uciderea acestora.

De ce acum, după atâta timp oamenii reacţionează şi de ce reacţionează într-un context atât de îngust, mai ales că nu putem să ignorăm faptul că Brukenthal a lăsat Palatul şi o colecţie impresionantă şi este cel mai vech muzeu din România? Noi am deschide de fapt discuţii despre de ce acţionează oamenii aşa, de ce după atât timp? De fapt este vorba despre nişte naraţiuni istorice, care se pot activa în anumite contexte.”

Activităţile principale ale proiectului includ o fază extinsă de cercetare privind controversele legate de monumentele publice, interviuri de transfer de cunoştinţe cu experţi nordici, trei mese rotunde virtuale pentru schimb de experienţă. Oana Năsui:

“Avem mese rotunde online, avem interviuri, avem studii pe care o să le primim din partea anumitor experţi pe această temă, studii pe care le vom pune şi într-o carte digitală, pe car o vom distribui ulterior. Ce ni s-a părut interesant să adăugăm la acest proiect este un plan de acţiuni. Ideea acestor mese rotunde, studii şi interviuri este de a aduna informaţie calitativă. Să luăm la cald păreri din zona profesională şi nu numai, pentru că oricine poate participa la aceste mese rotunde şi poate să îşi exprime opinia, să strângem aceste informaţii, să le punem într-un cadru de cercetare şi să trasăm acest plan de acţiuni.

Ne-am bucurat că am putut deschide apelul la expertiză nu numai pentru România, ci şi pentru Republica Moldova, pentru că împărţim istorie comună şi ni s-a părut cu atât mai interesant pentru ca ai noştri colegi din Republica Moldova să se bucure de rezultatele pe care o să le avem în proiect.”

Care sunt rezultatele aşteptate ca urmare a desfăşurării proiectului? Oana Năsui, cercetător cultural, managerul proiectului:

“ În prima Masă rotundă care va avea loc în 28 mai şi în celelalte care vor avea loc în toamnă şi în iarnă anul acesta, am invitat pe de-o parte un expert nordic, iar pe de altă parte un expert din România, sau din Republica Moldova. Expertul din România sau Republica Moldova este, în primele mese rotunde un istoric, un cercetător, cu specializare de artă în spaţiul public, iar a treia Masă Rotundă vrem să o facem direcţionată spre partea de societate civilă şi politici publice, deci să avem invitaţi din această zonă. Le-am construit în mai mult decât nişte mese rotunde, pentru că vrem la început să avem nişte prezentări, ulterior să avem discuţii aplicate, dar partea de prezentări specifice pe, de exemplu, momente controversate în spaţiul public, vrem să le şi înregistrăm şi să le distribuim public.

Alt rezultat ar fi şi această carte, deja am comisionat câteva studii pe această tematică generoasă, “cancel culture in public spaces” şi la finalul proiectului o să putem distribui atât în România în format digital, cât şi oriunde în lume.”

La finalul proiectului urmează trasarea unui plan de acţiuni pentru toţi cei interesaţi de zona publică, de dezvoltare comunitară, sau urbanism, o resură pentru cei care vor să facă proiecte în această zonă.