Faţa periculoasă a internetului

Realitate virtuală, cu mult potenţial de comunicare şi de lărgire a cunoştinţelor, internetul are şi faţete periculoase, bine ascunse în spatele unor termeni care te iau prin surprindere.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 18.02.2015, 10:47

Realitate virtuală, cu mult potenţial de comunicare şi de lărgire a cunoştinţelor, internetul are şi faţete periculoase, bine ascunse în spatele unor termeni care te iau prin surprindere. Cyberbullying, sexting şi grooming, adică hârţuire şi agresare pe internet, mesaje cu conţinut sexual şi ademenire, sunt cuvinte nou apărute în limbajul şi în viaţa copiilor, dar şi a părinţilor, odată cu creşterea nivelului de accesare a internetului printre minori. În ultimii 5 ani, vârsta medie la care un copil intră prima dată pe internet a scăzut de la 10 ani în 2010 până la 8 ani în prezent. Cum se adaptează părinţii şi educatorii la această realitate şi, mai ales, cum îi protejează pe copii de pericolele care pot apărea online sunt subiecte pe care organizaţia Salvaţi copiii” le-a abordat atât în cadrul Studiului naţional privind utilizarea Internetului în familie”, cât şi prin lansarea unui Ghid al utilizării în siguranţă a internetului”. Potrivit cercetărilor, 90% dintre copii sunt prezenţi pe o reţea socială. Principala este Facebook, dar sunt multe cazuri când un singur utilizator are deschise mai multe conturi pe diverse alte reţele. Ce fac aici copiii, aflăm de la Ciprian Grădinaru, coordonatorului studiului privind utilizarea internetului: Cât priveşte confidenţialitatea profilului de internet, am observat o scădere a profilelor private, cu aproximativ 10% comparativ cu 2013. Fetele tind să folosească mai mult profile private, comparativ cu băieţii, iar copiii din mediul rural tind să folosească profile publice sau parţial private. Ce publică pe aceste profiluri? Fotografii, nume de familie, vârsta corectă, numele şcolii. 16% dintre copii spun că au publicat adresa de acasă şi 10%, numărul de telefon. Iar marea lor majoritatea spun că folosesc internetul pentru a-şi face prieteni noi.

55% dintre copii spun că au adăugat în lista lor de prieteni persoane necunoscute şi 10% că au trimis informaţii personale unor necunoscuţi. Odată cu aceşti necunoscuţi, pot apărea şi situaţii neplăcute, chiar pericole. 47% dintre copii afirmă că au luat legătura cu necunoscuţi pe internet şi dintre aceştia, mai bine de jumătate, s-au şi întâlnit faţă în faţă cu acele persoane. În multe cazuri, întâlnirea a fost supărătoare, iar majoritatea copiilor aleg să nu spună ce anume i-a deranjat. Cei care vorbesc despre asta menţionează violenţa de limbaj. De altfel, agresivitatea, fie ea de limbaj sau vizuală, este din ce în ce mai prezentă pe internet. Ciprian Grădinaru: 33% spun că au văzut imagini cu caracter sexual în ultimul an, majoritatea fiind vizualizate pe internet. Mai mult. 22% spun că au primit sau au văzut, în diferite contexte, mesaje cu conţinut sexual, aşa-numitele sexting”. Jumătate din cei 22% spun că li s-a trimis personal un mesaj sau o fotografie cu conţinut explicit, iar 8% declară că li s-a cerut să vorbească despre acte sexuale. Doar o mică parte a declarat că li s-a cerut un clip video sau o poză în care să-şi arate părţile intime. Întrebaţi dacă au trimis ei înşişi mesaje cu un astfel de conţinut, procentul care celor care recunosc e, evident, mai mic, doar 5%.

Dar cum sunt supravegheaţi aceşti copii de părinţii lor? Mai bine de jumătate dintre ei declară că le permit copiilor să folosească oricând mesageria instant şi să descarce muzică sau filme. 65% spun că le dau voie copiilor să deţină un profil pe o reţea de socializare, iar 8% dintre ei le permit minorilor să comunice date personale. În ceea ce priveşte conştientizarea riscurilor la care sunt expuşi pe internet copiii lor, iată ce a aflat Ciprian Grădinaru: Întrebaţi de riscurile cu care copiii se confruntă pe internet, 41% dintre părinţi spun că copiii au fost expuşi la imagini violente, 15% că fiul sau fiica s-a întâlnit în persoană cu cineva cunoscut pe internet, 13% că fiul sau fiica a fost expusă la imagini cu caracter sexual, iar 10% că au primit mesaje tip sexting. Comparând cu datele furnizate de copii vedem că părinţii nu cunosc decât parţial ce fac copiii lor pe internet. Dacă îi întrebăm ce anume folosesc ca să monitorizeze activitatea copiilor pe internet, mulţi răspund: antivirus”. Nu cunosc programele de control parental, nu ştiu cum să blocheze anumite siteuri. O treime din părinţi ştiu că există astfel de posibilităţi.

Nu doar la cunoştinţele de utilizare a calculatorului par a fi deficitari unii părinţi, ci şi la stabilirea unei relaţii cu copiii lor, după cum relevă Adina Codreş – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie – vorbind despr provocările actuale.

Provocarea prezentă o constituie faptul că nu ştim să fim părinţii acestor copii care ne-au luat-o înainte. Cred că noi, ca părinţi, nu suntem suficient de bine pregătiţi. Se vorbeşte de educaţie parentală, dar puţină lume ştie ce înseamnă educaţie parentală. E vorba de stare de neglijare. Dacă-i spui unui părinte că-şi neglijează copilul, el nu recunoaşte şi începe să spună că-i pune la dispoziţie bani, mâncare, de toate… Cu toate astea, o oră de calitate în relaţia cu copilul nu i-o pune la dispoziţie. Iar neglijare înseamnă şi atunci când părintele, poate din neştiinţă, crede că un copil e în siguranţă, dacă stă lipit de internet pe telefonul mobil sau pe laptop.

Pentru a umple acest gol în educaţia părinţilor, dar şi a copiilor, privind comportamentul online, Fundaţia Salvaţi copiii” în parteneriat cu Ministerul Educaţiei a publicat Ghidul utilizării în siguranţă a internetului”. Viitoarea programă pentru predarea informaticii la clasele primare şi gimnaziale va cuprinde şi elemente din acest ghid, ne asigură reprezentanţii ministerului. În felul acesta, copiii vor afla cum să se bucure de beneficiile internetului fără să cadă în diverse capcane.