Europa – continentul care se încălzește cel mai rapid

Incendiile au mistuit, anul acesta, peste un milion de hectare de teren în Uniunea Europeană - cea mai mare suprafaţă din orice an de la începutul înregistrărilor oficiale din 2006.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 12.09.2025, 17:40

Incendiile au mistuit, anul acesta, peste un milion de hectare de teren în Uniunea Europeană – cea mai mare suprafaţă din orice an de la începutul înregistrărilor oficiale din 2006. În urma acestora, peste 38 de milioane de tone de dioxid de carbon au fost emise, a transmis Sistemul European de Informaţii privind Incendiile de Pădure din UE. Condiţiile favorabile acestor incendii au apărut, spun cercetătorii, ca urmare a reducerii cu 14% a precipitaţiilor din timpul iernii, în timp ce incidența temperaturile mari din timpul verii a crescut cu 13 procente. Totul ca urmare a încălzirii globale, atrag atenția oamenii de știință.

Dincolo de pierderile materiale, consecințele merg până la un număr considerabil de pierderi de vieți. Un raport care detaliază impactul căldurii extreme la nivel mondial, publicat în luna august de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU, arată că temperaturile extreme au cauzat aproximativ 489.000 de decese legate de căldură anual între 2000 şi 2019, 36% dintre acestea având loc în Europa. OMM avertizează că ţările trebuie să acţioneze mai rapid pentru a se adapta la schimbările climatice şi pentru a limita încălzirea globală, în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015.

„Căldura extremă este uneori numită ucigaşul tăcut, dar cu ştiinţa, datele şi tehnologiile de astăzi, tăcerea nu mai este o scuză. Fiecare deces cauzat de căldura extremă poate fi prevenit”, a declarat secretarul general adjunct al OMM, Ko Barrett.

Organizaţia estimează că extinderea sistemelor de avertizare privind sănătatea în caz de căldură numai în 57 de ţări ar putea salva aproape 100.000 de vieţi anual. Nu este doar o problemă climatică, este o urgenţă de sănătate publică – spun specialiștii. Studiile şi organismele ştiinţifice sunt de acord în privinţa creşterii frecvenţei episoadelor caniculare în Europa – continentul care se încălzeşte cel mai rapid din lume, conform observatorului european Copernicus. Un studiu universitar germano-român care trece în revistă valurile de căldură din perioada 1921-2021 concluzionează că există “o creştere semnificativă a frecvenţei valurilor de căldură în majoritatea regiunilor Europei, mai ales în ultimele trei decenii”.

Invitată la Radio România, dr. Roxana Bojariu, expert climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, a vorbit despre accelerarea proceselor meteo extreme datorate schimbărilor climatice în România, dar situația nu diferă de cea existentă la nivel global: “Numărul de zile cu valuri de căldură în România, mai ales în sudul și vestul extrem al țării, este în creștere an de an. Și, în general, temperaturile cresc în ritm susținut și cresc în mai mare măsură vara, apoi iarna. Anotimpurile de tranziție au și ele aceste tendințe în regiunile României, dar tendințele de creștere nu sunt atât de pronunțate ca vara. Și atunci, avem aceste manifestări, valurile de căldură au devenit deja mai frecvente, mai intense, de durată mai mare față de deceniile precedente, pe de o parte, iar, pe de altă parte, se declanșează și mai devreme.”

Anul trecut a fost cel mai fierbinte an înregistrat vreodată pe Terra, iar măsurătorile arată că perioada de 12 luni din august 2024 până în iulie 2025 a fost cu 1,53 de grade Celsius mai caldă în comparaţie cu nivelurile preindustriale, depăşind pragul de 1,5 grade Celsius convenit drept nivel maxim conform Acordului de la Paris privind combaterea încălzirii globale, intrat în vigoare în 2016. Principala cauză a schimbărilor climatice – emiterea de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili. Datele arată că Uniunea Europeană pierde din cauza riscurilor legate de climă 6,4% din producţia sa agricolă anuală, echivalentul a 28 de miliarde de euro. 17,4 miliarde de euro vizează cultura plantelor, iar 10,9 miliarde de euro creşterea animalelor. Seceta, îngheţul, grindina şi precipitaţiile excesive sunt responsabile pentru 80% din pierderile agricole legate de climă din întreaga Uniune Europeană, dar principalul factor este seceta, care generază mai mult de jumătate din pierderi.

Într-o variantă ideală, precipitațiile ar trebui să cadă cu o anumită frecvență și o anumită intensitate, dar, din păcate, acest lucru nu se prea întâmplă – acestea fie lipsesc, fie apar în episoade de intensitate mult prea mare. Creșterea intensității precipitațiilor este un alt fenomen legat direct de încălzirea globală, subliniază expertul climatolog Roxana Bojariu: “Problema e că intensitatea crescută a precipitațiilor nu încarcă eficient solul cu resursa de apă, deoarece aceste cantități cad în timp foarte scurt și practic nu e timp ca ele să se infiltreze, o mare parte se scurg la suprafață, chiar cu probleme legate de eroziunea solului, de exemplu, pentru că această scurgere ia și o parte din solul fertil, deci probleme.”

Între timp, obiectivele ce țin de încălzirea globală rămân ambițioase, dar, deocamdată, tot mai extinse geografic, valurile de căldură din Europa ocupă tot mai mult spaţiu în calendar. Iar consecințele sunt pe măsură.