O țară fără deșeuri abandonate
Cantitatea de deșeuri generate la nivel global va crește de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 de milioane de tone în 2050, potrivit unor estimări ale Băncii Mondiale
Corina Cristea, 15.04.2022, 15:15
Cantitatea de deșeuri generate la nivel global va crește de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 de milioane de tone în 2050, potrivit unor estimări ale Băncii Mondiale. Iar sistemele de reciclare trebuie să țină pasul cu acest volum uriaș. Cât de pregătite sunt acestea? Statisticile privind gestionarea deșeurilor municipale solide în UE relevă că există diferențe mari între statele membre, iar cea mai flagrantă dintre acestea apare atunci când se compară procentual raportul între depozitare și reciclare. Obiectivul este ca depozitarea deșeurilor, considerată cea mai rea opțiune de gestionare a acestora, să fie redusă la minimum, dar, din păcate, aceasta continuă să fie principalul mijloc de eliminare a deșeurilor în unele state membre.
În România, practica de a colecta deșeurile mixte fără separare la sursă a materialelor reciclabile este încă larg răspândită, iar, în același timp, tratarea deșeurilor se realizează în mică măsură și doar pentru anumite fluxuri de deșeuri. Motiv pentru care România se află pe penultimul loc în UE, cu o rată de patru ori mai mică decât media europeană care este situată undeva la 47%, a ratat obiectivul de atingere a unei rate de reciclare de 50% până în 2020, iar acum se află în fața unui nou prag: trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare până în 2025. O țintă greu de atins pentru România, care încă se luptă cu închiderea gropilor de gunoi ilegale. În România se reciclează, totuși. Sute de tone de deșeuri provenite din Europa sunt importate în acest scop: pentru țările occidentale este mult mai avantajos prețul plătit pentru reciclare în România, în timp ce firmele de reciclare de aici importă deșeuri selectate din afara granițelor din lipsă de materie primă în țară, altfel riscând să rămână fără activitate. Sub pretextul reciclării, tone de deşeuri au intrat, însă, în ţară şi au ajuns să fie depozitate pe câmpuri ori arse ilegal.
În România este nevoie mai mult ca oricând de campanii ample de conștientizare, reciclarea fiind un subiect complex care necesită o educare riguroasă, spun activiștii de mediu.
Vorbind despre acest subiect la Radio România, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a apreciat că schimbarea de mentalitate este probabil cea mai dificilă misiune și a amintit câteva inițiative avute în vedere de autorități.
Schimbarea de mentalitate la nivelul fiecărui individ este un proces greu și lung. Tocmai de aceea am început de la cele mai fragede vârste, începem în şcoală, în cadrul proiectului România educată, ducem aceste informaţii în fiecare clasă, în fiecare şcoală, până la sfârşitul anului şcolar. 10 minute, 15 minute vom vorbi pentru copii, vom prezenta copiilor importanţa colectării selective, importanţa aruncării acestor deşeuri în locurile special amenajate. Venim, anul viitor, în cadrul Săptămânii verzi, în programul şcolar, cu o săptămână care este dedicată mediului, nu numai deşeurilor, ci modului în care ne comportăm în pădure, modului în care avem grijă de habitate, de specii, ş.a.m.d. Deci, trebuie să ducem aceste informaţii în şcoli, trebuie să ajungă la copii pentru că sunt de 10 ori, poate de 100 de ori mai receptivi la această vârstă, la aceste informaţii, şi sper să ne educe şi pe noi, adulţii, care de foarte multe ori suntem iresponsabili şi nu ne pasă.
În același timp, o amplă campanie de curăţenie la nivel național a fost lansată de Ministerul Mediului, la aceasta fiind invitați să participe toţi cetăţenii, alături de autorităţile locale, instituţii şi organizaţii neguvernamentale. O astfel de acțiune survine în condițiile în care comisarii Gărzii de Mediu identifică aproape zilnic locaţii unde sunt abandonate deşeuri şi unde nu sunt luate măsuri pe plan local pentru ecologizare, pentru salubrizare, spune Tánczos Barna:
Sunt zeci de mii de locaţii unde sunt deşeuri abandonate şi nu există Gardă de Mediu care să fie capabilă să identifice fiecare locaţie în parte. Am avea nevoie probabil de mii de oameni ca să mergem din stradă în stradă, la toate locaţiile de pe câmpuri, la toate locaţiile din pădure. De aceea, în primul şi în primul rând, pentru a curăţa această ţară, pentru a curăţa România, avem nevoie de sprijinul autorităţilor locale. Dincolo de acest sprijin, vom avea nevoie, fără doar şi poate, de o schimbare de mentalitate, pentru că facem curăţenie, după aceea trebuie să păstrăm aceste locuri curate.
Interesul nostru este colecarea selectivă, astfel încât anvelopele, de exemplu, să ajungă la reciclare, plasticul să meargă la reciclare, textilele şi celelalte materiale care pot fi reciclate să ajungă înapoi în economia circulară, spun autoritățile, pentru că cel mai important este să scădem zi de zi, an de an, volumul de deşeuri depozitate, volumul deşeurilor care ajung la groapă, pentru că aceste deşeuri sunt practic o valoare, sunt o materie primă pentru economia circulară. În același timp, recent, au fost adoptate măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, fiind prevăzută incriminarea unor fapte cu impact semnificativ asupra mediului, calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei.
