Priorități la Haga

Summitul NATO de la Haga, din această lună, va fi dominat de bugetele alocate pentru apărare, războiul din Ucraina şi impactul acestuia asupra deciziilor pentru adaptarea Alianţei Nord-Atlantice.

Corina Cristea, 20.06.2025, 15:00

Summitul NATO de la Haga, din această lună, va fi dominat de bugetele alocate pentru apărare, războiul din Ucraina şi impactul acestuia asupra deciziilor pentru adaptarea Alianţei Nord-Atlantice. “Cheltuielile pentru apărare ale statelor NATO trebuie să crească, vom avea nevoie de investiţii mai mari în cerinţele noastre militare fundamentale, precum şi de investiţii suplimentare legate de apărare, inclusiv infrastructură şi rezilienţă”, a declarat secretarul general al Alianţei, în cadrul întâlnirii de pregătire a summitului, din Turcia. Acest lucru are sens atât economic, cât şi strategic, a explicat Mark Rutte, care i-a lăudat pe membrii NATO pentru că şi-au demonstrat angajamentul faţă de împărţirea corectă a sarcinilor. Majoritatea aliaţilor urmează să atingă obiectivul iniţial de a cheltui 2% din PIB pentru apărare anul acesta şi mulţi şi-au anunţat deja planurile de a merge mult mai departe.

Despre priorităţile summitului de la Haga, profesorul universitar Ştefan Ciochinaru, jurnalist şi analist de politică externă:“Prioritatea cea mai mare a summitului se va concentra pe sprijinul militar pentru Ucraina, după cum a transmis chiar secretarul general a Alianţei, Mark Rutte. Practic, toate cele 32 de state membre vor discuta sprijinul continuu pentru Ucraina şi, de ce nu, evitarea repetării eşecurilor din trecut. După cum spunea Rutte, trebuie să ne asigurăm că Ucraina, cât timp lupta continuă, primeşte tot sprijinul colectiv posibil. El a adăugat, de altfel, că atunci când va veni momentul păcii, fie printr-o încetare a focului, fie printr-un acord formal, aceasta ar trebui să fie durabilă şi sustenabilă.

Trebuie să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat cu acordurile de la Minsk. A doua mare prioritate pe agenda summitului priveşte bugetele militare şi reînarmarea. Statele membre NATO şi-au crescut deja semnificativ cheltuielile încă de la declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina, în 2022, iar ţări precum Polonia şi statele baltice urmăresc atingerea unui prag de 5% din PIB în următorii ani. Cel mai probabil, NATO va majora ţinta de cheltuieli pentru apărare în cazul statelor membre la un nivel între 3,5 şi 5% din PIB faţă de procentul actual de 2%, ceea ce, după cum spunea secretarul general al Alianţei, va arăta cu adevărat că NATO, formată din 32 de ţări, cu o economie combinată de 50 de trilioane de dolari şi cheltuieli de apărare la un nivel tot mai ridicat, este cu adevărat capabilă să se apere împotriva oricărui adversar.”

Dar, adaugă profesorul Ştefan Ciochinaru, tema principală, poate nerostită, în orice caz omniprezentă la acest summit, va fi legată de rolul Americii lui Trump în NATO: “Nu este niciun secret că aliaţii se vor reuni la Haga pe fondul incertitudinilor tot mai mari legate de angajamentul Statelor Unite faţă de NATO sub preşedintele american Donald Trump. Trump a fost, de altfel, un critic constant al partenerilor NATO şi a declarat că nu va apăra statele care nu îndeplinesc obiectivele de cheltuieli pentru apărare, punând în felul acesta direct sub semnul întrebării principiul apărării colective al Alianţei. Trump a mai acuzat în repetate rânduri ţările europene că nu contribuie echitabil la nevoile de apărare ale Alianţei, iar Administraţia sa, care suportă greul, trebuie să îşi reorienteze atenţia strategică de la Europa spre regiunea indo-pacifică. Aşadar, la Haga, la sfârşitul lui iunie, NATO va vorbi despre Ucraina, despre bani şi participarea americană şi despre noua situaţie geopolitică a Europei. O agendă foarte, foarte grea.”

Cred că putem anticipa un consens crescut pentru un obiectiv comun de sporire a cheltuielilor, dar nu va fi uşor, spune şi profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară: “Acest lucru presupune încă un angajament de 10 ani, el a mai fost luat în 2014, dacă ne aducem aminte, cu aspecte bune şi cu aspecte mai puţin bune. Acest angajament pentru următorii 10 ani, presupune, de fapt, nu doar alocarea bugetară respectivă, ci şi, în special, orientarea prioritară spre descurajare, spre consolidarea noului model de forţe NATO, asumat de anul trecut şi discutat, de fapt, de mai mulţi ani, pentru o prezenţă întărită. Sigur, există şi aspecte mai puţin clare, mai ales că noua administraţie americană încearcă să rezolve cea mai mare problemă, de fapt implicarea Alianţei în modul în care ar trebui să se soluţioneze războiul din Ucraina. Nu va fi uşor să se obţină acest consens pentru alocarea bugetară dacă nu există un mesaj foarte clar din partea Administraţiei Trump către aliaţii europeni vizavi de intenţiile americane faţă de relaţia cu Federaţia Rusă. (…) Mă aştept să avem o negociere destul de greoaie vis-a-vis de declaraţia finală.”

În timpul summitului vor mai avea loc două evenimente importante, care devoalează priorităţile acestui summit, şi anume Forumul Industriei de Apărare NATO, chiar la locul de desfăşurare a summitului, precum şi un eveniment emblematic de diplomaţie publică, Forumul Public NATO, acolo unde se aşteaptă ca mai mulţi şefi de stat şi de guvern, miniştri şi experţi la nivel înalt în politica de securitate internaţională să ia cuvântul.