Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Centenarulu a Marilui Polim

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:

Centenarulu a Marilui Polim
Centenarulu a Marilui Polim

, 07.08.2017, 21:53

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:


“Întră aspiraţiile a naţiunil’ei română şi viziunea părinţâlor fondatori a Europâl’ei unită exiistă ună demplină concordanţă. Ea easte dată di preţuirea a libertatil’ei şi de aspiraţia cătră ună societate în care leadzea easte egală trâ toţ.”. Preşedintile a Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, menţionă şi el sacrificiile şi eroismul a li Armată Română: Călin Popescu-Tăriceanu:


“Mărăşeşti rămâne trâ totâna în conştiinţa naţională ca simbol a determinaril’ei a poporului român şi în patrimoniul a gloril’ei a noastră militară.” Eroil’i di la Mărăşeşti fură comemoraţ şi de membril’i a li Familie Regală a Româniil’ei printr-ună cheremonie relighioasă la Săvârşin (vestu). Principesa Moştenitoare Margareta spus că tineril’i lipseaşte să-şi cunoască istoria şi sublinie cât de importantă fu aesta trâ bana lor di tora.


Auor: Andrea Bojoi


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: pixabay.com
Actualitati Thursday, 01 October 2026

Călin Georgescu, bâgatu ahapsi ti șcurtu chiro pânâ la apofasea ditu soni a giudicâtorilor

Candidatlu di ma ninti la preşedinţia ali Românie, Călin Georgescu, luyursit proarus, fu bâgatu ahapsi, marțâ, ti 30 di dzâli pânâ la apofasea ditu so…

Călin Georgescu, bâgatu ahapsi ti șcurtu chiro pânâ la apofasea ditu soni a giudicâtorilor
sursă foto: pixabay.com@geralt
Actualitati Wednesday, 30 September 2026

Exichea bugetarâ pi scâdeari

Tu Românii, execuţia a bugetlui gheneral anvârtușat, tu proțl’i optu meși di estanu, s-bitisi cu unâ exichi di vârâ 60 di miliardi di lei (anvârliga d…

Exichea bugetarâ pi scâdeari
Nicuşor Dan (sursă foto: .presidency.ro)
Actualitati Tuesday, 22 September 2026

Prezidentulu ali Românie la New York

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, easti dusu dzălili aestea New York, deadunu cu alţă aproapea 130 di șefan’i di statu, tra s-lia parti la Adunar…

Prezidentulu ali Românie la New York
Tánczos Barna (Foto: gov.ro)
Actualitati Tuesday, 22 September 2026

Apofasi ta s’ahurhească diznău exporturli di oi şi capri

Easti un semnu bunu vulusearea ţi u faţi Comisia Europeană cu Planlu di Acţiuni ali Românie tra s’da cali ti exporturli di oi şi capri. Uidisitu cu sp…

Apofasi ta s’ahurhească diznău exporturli di oi şi capri
Actualitati Friday, 18 September 2026

Unu nâu premier numâsitu

Siegfried Mureşan, unu politicianu di 44 di añi ți spudixi Berlin şi Bruxelles ninti s-agiungâ activu tu politica di Bucureşti, easti pripunirea a pre…

Unu nâu premier numâsitu
Actualitati Thursday, 17 September 2026

România, investiţii directi pi crişteari

Tu Românie, inflaţia easti pi scâdeari, ama nica easti tu un top negativ la scarâ evropeanâ, iara ritmolu di scâdeari a aluștui indicator easti ayâlis…

România, investiţii directi pi crişteari
Actualitati Friday, 11 September 2026

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri

Bearea-a drogurloru tru Românie criscu, tru an’il’i ditu soni, la aproapea tuti categoriili di substanți, cu ună lăhtăroasă tindeari maxusu tru arada …

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri
Actualitati Wednesday, 02 September 2026

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci

Anlu 2026 fu apufusitu ufiţialu ca hiindalui „Anlu Nadia Comăneci” di autoritățli români, tra s-nsimneadză 50 di an’i di la prota notă di 10 ditu gimn…

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company