Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Centenarulu a Marilui Polim

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:

Centenarulu a Marilui Polim
Centenarulu a Marilui Polim

, 07.08.2017, 21:53

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:


“Întră aspiraţiile a naţiunil’ei română şi viziunea părinţâlor fondatori a Europâl’ei unită exiistă ună demplină concordanţă. Ea easte dată di preţuirea a libertatil’ei şi de aspiraţia cătră ună societate în care leadzea easte egală trâ toţ.”. Preşedintile a Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, menţionă şi el sacrificiile şi eroismul a li Armată Română: Călin Popescu-Tăriceanu:


“Mărăşeşti rămâne trâ totâna în conştiinţa naţională ca simbol a determinaril’ei a poporului român şi în patrimoniul a gloril’ei a noastră militară.” Eroil’i di la Mărăşeşti fură comemoraţ şi de membril’i a li Familie Regală a Româniil’ei printr-ună cheremonie relighioasă la Săvârşin (vestu). Principesa Moştenitoare Margareta spus că tineril’i lipseaşte să-şi cunoască istoria şi sublinie cât de importantă fu aesta trâ bana lor di tora.


Auor: Andrea Bojoi


Armânipsire: Hristu Steriu

(Foto unsplash.com)
Actualitati Thursday, 04 December 2025

Comisia Ivropeană anglliţă proțedura mutrindalui exichea bugetarâ

Comisia Ivropeană deadi hâbarea, marţâ, că anglleațâ proțedura di exichi para mari ti nauâ vâsilii membri, prit cari și România. Alanti...

Comisia Ivropeană anglliţă proțedura mutrindalui exichea bugetarâ
1 Decembrie - Ziua Naţională a României (sursă foto: MApN facebook@cpt. Alexandru Helerea, plt.adj.pr. Iulian Vișan
Actualitati Tuesday, 02 December 2025

1 di Andreu – Dzuua Naţionalâ ali Românie

Aproapea 3.000 di aschirladz şi spețialişțâ dit Ministerlu ali Apârari Naţionalâ, Ministerlu di Emburlâchi di Nuntru, Servițiul Român di...

1 di Andreu – Dzuua Naţionalâ ali Românie
Preșdeinte Nicușor Dan
Actualitati Tuesday, 02 December 2025

Mesaji di Dzuua Naționalâ ali Românie

Protu di Andreu, dzuuâ ți easti yiurtusitâ cathi an, ahurhiindalui dit 1990, ca Dzuuâ Naționalâ ali Românie, easti unâ dzuuâ a...

Mesaji di Dzuua Naționalâ ali Românie
Foto: roaep.ro
Actualitati Wednesday, 26 November 2025

Alidzeri locali parţiali tu Românie

Anlu aestu lipsea s-hibâ isih dupâ maratonlu electoral ditu 2024. Curmarea, ama, a alidzerlor prezidenţiali, di itia a mintearillei xeanâ ti un...

Alidzeri locali parţiali tu Românie
Actualitati Monday, 24 November 2025

Năi cumândârseri ali SRR, TVR și AEP

Parlamentul di București va ș-da psiflu, marţâ, ti năili Consilii di Administraţie a posturlor publiți di Radio şi Televiziuni. Eali va...

Năi cumândârseri ali SRR, TVR și AEP
Actualitati Monday, 24 November 2025

Investiţii tru apãrari

Di dauă dekenii membrură NATO, ligată di Statili Uniti pritu un parteneriatu strateghicu, România investeaști tru a llei securitati și pritu...

Investiţii tru apãrari
Actualitati Tuesday, 18 November 2025

Purtarea ti sigurlãkea-a bãnãtorloru tru Delta-a Dunãllei

Autoritãţli române apufusirã purtarea ti sigurlãki a bãnãtorloru di la dauă hori ditu Deltă, ţi suntu aproapea di sinurlu cu Ucraina, după...

Purtarea ti sigurlãkea-a bãnãtorloru tru Delta-a Dunãllei
Actualitati Sunday, 16 November 2025

Guvernulu Bolojan dimãndã unã nãu mãnuclliu di apofasi bugeari

Stãmãna yinitoari va s’hibã pãrãstisitu treilu mãnuclliu di apofasi fiscalu-bugetari mutrindalui restructurărli tru administraţia publică...

Guvernulu Bolojan dimãndã unã nãu mãnuclliu di apofasi bugeari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company