Educaţia, cata iu ?
Tru România post-comunistă, ma putanu sistemlu sanitar, nu avu una dumeni di lucru ti s-hiba bagata dinintea la ma multi reforme eşuate andicra di Educaţi. Anregimentaţ politic ica independenţa, di dreapta ica di stânga, di nauntrul a sistemlui ica di nafoară, aproapea tuţ miniştrii mindura tra s-alaxeasca aradzli. Şi, după tuti aeste alaxeri cari adusira an di anu masi alathus anamisa di elevi şi profesori, nica si un di foştil’i titulari a portofoliului, actualu senator Liviu Pop, zuyrapsea tora ayon’ea, Bacalaureatul ca hiindalui un eternu eşec.” Marţa, fu arada a unui alt fost ministru, preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor dit România, Sorin Cîmpeanu, s-anticipeadza atea ti u numasi ca hiindalui una premieră nivrută tra aesta 26 di ani dit soni: numirlu a absolvenţilor de liceu cu diplomă de Bacalaureat va s-hiba, tru 2016, sum 100 de mii.
Bogdan Matei, 10.08.2016, 14:42
Tru România post-comunistă, ma putanu sistemlu sanitar, nu avu una dumeni di lucru ti s-hiba bagata dinintea la ma multi reforme eşuate andicra di Educaţi. Anregimentaţ politic ica independenţa, di dreapta ica di stânga, di nauntrul a sistemlui ica di nafoară, aproapea tuţ miniştrii mindura tra s-alaxeasca aradzli. Şi, după tuti aeste alaxeri cari adusira an di anu masi alathus anamisa di elevi şi profesori, nica si un di foştil’i titulari a portofoliului, actualu senator Liviu Pop, zuyrapsea tora ayon’ea, Bacalaureatul ca hiindalui un eternu eşec.” Marţa, fu arada a unui alt fost ministru, preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor dit România, Sorin Cîmpeanu, s-anticipeadza atea ti u numasi ca hiindalui una premieră nivrută tra aesta 26 di ani dit soni: numirlu a absolvenţilor de liceu cu diplomă de Bacalaureat va s-hiba, tru 2016, sum 100 de mii.
Participantu, Galaţi (sud-est), la Forumul a Organizaţiilor Studenţeşti dit România, Câmpeanu spusi că scăderea cabaia multu a numirlui di absolvenţa di liceu ss-yilipseasti tru dificultăţli ti li au universităţile tra s-intra pi locurli scoase la admitere.Pi lungu kiro, aestu fenomen poati s-duca la nibagarea tru practico a procentilor ti s-li lo România mutrindalui numirlu a absolvenţilor de învăţământ superior, numir cum ti s-hiba inferior a atilui apufusitu di Uniunea Europeană. El işisi profesor de formaţie, prezidentul Klaus Iohannis lo parti la disclidearea a Forumlui di Galaţi, iu spusi că sistemlu superior di înviţămintu lipseasti s-hiba pisupra di iti subei mutrindalui calitatea şi integritatea. Lucrărli di licenţă şi tezele di masterat lipseastti s-tin’iseasca ma multi norme limbidz, bagati tru lucru consecventu tru practica dit mediul universitar” — feati timbihi preşedintele. Ase, putem s-ambudyiusim cultura a plagiatului nica dit protl’i an’i — spusi Iohannis, după ti, tru kirolu dit soni verdictili di plagiat tru cazlu a nascantor teze de doctorat fura tru prota frandza a jurnalilor.
Aesti suntu masi kipita a aisbergului, spuni preşedintele. Ama tamam numili a atilor aflat cabati, exponenţ a pseudo-elitilor politice şi academice di Bucureşti, fac hazi tru jurnali şi televiziun’ili di habari.Lunga telenovelă a doctoratului tru Dreptu a fostului premier social-democrat Victor Ponta s-bitisi, tora ma ninti, după verdictul implacabil di plagiat, cu ritradzearea a titlului de doctor. Tora, Ponta riscă şi excluderea dit Barou, iu fu aprukeat tamama pe baza a tezal’ei contrafaptă. Fostul vicepremier şi lider UNPR Gabriel Oprea fu şi coordonator de doctorati, aca teză isisi fu diagnosticată de experţi ca hiindalui un plagiat. Tru siajlu a atilor doi, politicieni di ma n’ică anvergură suntu tricut pi lista a falşilor doctori. Dovediţ ca plagiatori, nascanta caftara dit iniţiativă isisi ritragerea a titlului. Cu standarde n’it nu masi academic, ama şi moral, nai cama multa nu acata tru iusapi, ama spun analiştii, şi ritradzearea dit bana publică.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
