Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top – 13.04.2013

Guvernul român apruchie proiectul di nom muntrinda darea nâpoi a casilor luati zorlea tu chirolu a comunismului.



Cama ghini de 20 di an’i, guvernili cari furâ tu Românii s-ampulisirâ s-ascapâ di problema mutrinda darea nâpoi a casilor, a proprităţlor naţionalizati di reghimlu comunistu, ama nu amintarâ. Baia oamin’i apufusirâ sâ-şi caftâ îndrepturli la CEDO, cari îi deadi ali Românii chiro pânâ tu meslu Apriiur ta s-yinâ cu un nom tu aestâ domeni. Aţi, Executivlu cumândisitdi Victor Ponta apruchie, multu ayoniea, un proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a proprietăţlor luati zorlea di comunişţâ şi va ş-l’ia, pi 17 di Apriiur, borgea guvernamentalâ ti aestu actu normativ, dinâintea a Parlamentului. Protili zboarâ a yinitorlui nom mutrescu pâltearea tu naturâ a casilor, aclo iu s-poati, icâ despăgubirea cu pâradz şi impozitarea a îndrepturilor di turlii litigioasâ cu 85%. Tutnâoarâ, ti tuti proprietăţli ţi va s-hibâ retrocedati, ama cari tora suntu ufilisiti ca sculii, spitale icâ instituţii di culturâ, va s-da borgea ca destinaţia lor s-hibâ pâstritâ ti 20 di an’i. Niţi PDL (tu opoziţii) nu aproachi ici aestu nom, ni Bâsearica Catolică, iara reprezentanţâl’ii a proprietarilor pistipsescu că aestâ turlii di nom nu va s-agiutâ.



Robert Cazanciuc fu pripus ti ipotisea di ministru ali Giustiţii.



Premierlu român, Victor Ponta, aţel cari asiguripseaşti interimatlu la Ministerlu ali Giustiţii, îl pripusi pi Robert Cazanciuc (41 di an’i) ti ipotisea di ministru al Giustiţii. Cazanciuc easti procuror dit 1996, fu sumsecretar di stat tu Corpul di Control a protlui – ministru şi director general adjunctu la Administraţia Naţionalâ a Hapsilor. Dit 2009 easti secretarlu general ali MAE, ipotisi ţi u amintă prit detaşari. Ta s-intrâ pi naua ipotisi, el şi-deadi demisia dit magistraturâ. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ protlu lucru ti adrari a yinitorlui ministru ali Giustiţii, easti bâgarea tu practico a năilor coduri, Codlu penal şi Codlu di procedurâ penalâ, ama şi un raportu multu bun mutrinda Mecanismul di Cooperari şi Verificari. Robert Cazanciuc îi ţâni loclu ali Mona Pivniceru, cari şi-deadi demisia, tu meslu ţi tricu, dupu ţi Parlamentul îi deadi cali ta s-hibâ giudicâtor la Curtea Constituţionalâ.



Salariaţl’ii di la Oltchim, Arpechim şi Mechel dusirâ ninti protestili.



Angajaţâl’ii a combinatlui Oltchim Ramnicu – Vâlcea (sudlu ali Romanii) şi-dusirâ ninti, stâmâna aestâ, protestili, câftândalor, pi ningâ salarii, şi demisia a administratorilor giudiţiari şi a aţilor ţi cumândiseascu tora societatea. Marţâ, ei şi-aspusirâ ponlu tâşi dinâintea a Guvernului di Bucureşti. Aţei 3000 di salariaţ suntu anvirinaţ câ ţe furâ hâbârisiti scuteri di pi lucru, ama ş-di catandisea ici limpidâ ali societati, ţi easti insolvenţâ ti furn’iea a borgilor. Protestili s-dusirâ ninti şi la rafinăria Arpechim Piteşti (tu sud), iu angajaţâl’ii nu şi-luarâ pâradzl’ii tu aeşţâ dit soni meşi, s-hâbârisirâ năi scuteri di pi lucru. Şi angajaţl’ii di ma ninti a combinatlui Mechel Câmpia Turzii (tu centru) aurlarâ şi s-aspusirâ ponlu andicra di nipâltearea a salariilor compensatorii şi blocarâ di ma multi ori unâ cali europeanâ. Dit Cireşar 2012, di aoa furâ scoşi di pi lucru vârâ 1.700 di oamin’i dit aţei di 2.000. Gruplu arus “Mechel” vindu tora ayoniea, pi un pâhâ multu n’ic, di 50 di euro, combinatili di turlii metalurgicâ ţi li avea tu Românii.



Premierlu Victor Ponta prezentă rezultatili di turlii icunumicâ pi cari România li avu tu proţl’ii meşi dit 2013.



Tu protlu trimestru di estan, tu România, exportul criscu ghini, cu 8%, dzâsi premierlu Victor Ponta. Tutnâoarâ, avu şi nai ma n’iclu deficit a balanţâl’ei comercialâ dit aţei dit soni 10 an’i. România amintă s-agiungâ la ţinta di deficit trimestrial ti cari s-achicâsi cu FMI. Şi încasărili criscurâ cu 10%, andicra di iydul chiro a anlui ţi tricu, la TVA, la accizi, ama şi la impozitlu pi venit. Pi di altâ parti, a dzâsi premierlu, scâdturâ veniturile mutrinda impozitlu pi profit, iara nomlu ţi mutreaşti insolvenţa lipseaşti s-hibâ alâxit. Victor Ponta exiyisi câ ari înaduâ firmi ţi intrâ cu bunâ-şteari tu insolvenţâ şi nu mai pâltescu niţi unâ turlii di taxâ icâ impoziti, aşi cum adarâ alanti companii cari bâneadzâ” normal – cum lipseaşti – pi pâzarea icunumicâ. Tut pi di altâ parti, caplu a executivlui va s-promoveadzâ unâ taxâ di solidaritati di 10% pi cari s-u pâlteascâ lucrâtorl’ii dit sistemlu public cu salarii mai mări di 1000 di euro. PNL — soţlu di guvernari al PSD – nu aproachi ici aestâ lucru ţi niţi alti crişteri di fiscalitati.



Corlu Madrigal – 50 di an’i di banâ.



Corlu Naţional di Camerâ “Madrigal” încl’isi 50 di ani di banâ. Vidzut ca un semnu a artâl’ei interpretativâ româneascâ, Madrigal fu inhiinţat di dirijorlu Marin Constantin şi fu inclus tu Patrimoniul Cultural Universal al UNESCO, tu 1992. Ta s-yurtuseascâ aestâ dzuă, corlu va s-aibâ ma multi concerti tu un turneu naţional. Tu aeşţâ 50 di an’I di banâ artisticâ, corlu avu cama di 4100 di concerti pi scenili dit vâsâlii şi dit lumi. Madrigal yini cu un stil a lui, cu cântiţi mutrinda renaşterea europeanâ, cu muzicâ bizantinâ, ama şi un repertoriu românescu, di la tradiţionalili colindi, pânâ la cântiţi dit dzâlili a noasti.



Inundaţiili dit Românii vinirâ cu mări ghideri.



Aproapea tu cathi an, inundaţiili yin cu multi ghideri tu Românii. Tu aesti dit soni dzâli, apili agiumisirâ tu 150 di hori, ama vinirâ ş-pisti 11.000 di hectari di loc agricol, pâşun’i şi pâduri, căl’iuri comunali giudeţeni. Nai ma laia catandisi armâni pi Dunâ. Autorităţli aşteaptâ unâ crişteari a debitlui a arâului, iar prefecturili dit giudeţili di aclo suntu în cicioari ta s-agiutâ.

, 13.04.2013, 12:11

Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 06 July 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024

Călindarea-a alidzerloru… vini oara! Trei dumăniţ arada, româñilli va s’hibă griţ la urne. Pi 24 di brumaru va s’hibă protlu turu a...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 29 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 23.06 – 29.06.2024

Euro-summit Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti, gioi, şi viniri, la Bruxelles, la andamasea-a Consiliului European. Arada-a...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 23.06 – 29.06.2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Monday, 24 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 16-22 di cirişaru 2024

Apofasi di simasie tru CSAT Consiliul Suprem di Apărare a Văsiliillei apufusi, gioi, ca România s-da ali Ucraina un sistemtu di rachete sol-aer...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 16-22 di cirişaru 2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 08 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

Alidzeri locale și europeani tru România Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024
Eveniment Top Saturday, 01 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company