Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei 20.07 – 26.07.2025

Sumaru: Guvernanțã/ Sindicalişti/ Experţi/ Procurori/ Diplomaţi, Fotbalişti Suţata di guvernare, apufusit pro-europeană, di București – PSD-PNL-USR-UDMR – apufãsi s’amãnã pãnu di giumitatea a meslui agustu adoptarea doilui mãnuclliu di misuri ţi au scupolu s’ñicureadzã deficitlu bugetar record trã unã vãsilie membră a Uniunillei Europene.

Tașcu Lala, 02.08.2025, 16:31

Guvernanțãlli
Suţata di guvernare, apufusit pro-europeană, di București – PSD-PNL-USR-UDMR – apufãsi s’amãnã pãnu di giumitatea a meslui agustu adoptarea doilui mãnuclliu di misuri ţi au scupolu s’ñicureadzã deficitlu bugetar record trã unã vãsilie membră a Uniunillei Europene. Tru aestă perioadă, tuti proiectele di investiţii locale va s’hibã analizate unu câte unu, aşi cum cãftarã social-democrațlli a partenerlor di guvernare. Liderlu interimaru a partidlui, Sorin Grindianu, spuni că PSD aprãftãsi di li bãgã dininti argumentele mutrinda continuarea programlui ”Anghel Saligny”, di modernizare a comunităţlor locale, pritu investiţii neise cãlliuri giudeteani şi locale, infrastructura di apă, canalizare, staţii di epurare şi extindirea şingiriloru di distribuţie a gazilor naturale.
Sindicaliști
Protili patru confediraţii sindicale românești fuvirsirã guvernul cu unã grevă generală şi cu ambudyiusearea a anlui scularu ditu ahurhitã, tru yismãciuni, cara misurli di sirţãlle preconizate va u confirma că echilibrarea deficitlui bugetar easti alăsată exclusiv pi skinãratlu a bãnãtorloru. Prezidentulu a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, spune că, nai ma probabil, proţlli cari diconteadză ixikea di performanţă a managementului companiilor di stat va s’hibã lucrãtorlli, pritu tăllieri di tinii di cafi mesu şi ncllidearea di locuri di lucru şi cundilleadzã că lipseaşti s’hibã faptã unã isapi pi cathi companie, iarapoi la aţeali niperformante lipseaşti s’veadã cãte suntu tu aestã catandisi. Sindicatili ditu nviţămintu dimãndã că, acã tru vacanţă, membrilli a lor va s’ndreagã, stămâna yinitoare, protesti, maxus andicra di criştearea a normãllei didacticã, di itia a curi s’keari, spun elli, 15.000 di posturi di profesori, acã ministrul di resort, Daniel David, dzãsi cã nu easti cadealihea.

Experți
Agenţia di evaluare financiară S&P Global Ratings confirmã ratingurile Româniillei trã borgea pi lungu kiro şi şcurtu kiro, la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată hiinda una negativă. Uidisitu cu aghenţia, alidzearea al Nicuşor Dan ca prezidentu tu giumitatea a meslui maiu, a deapoa cu adrarea a unui nãu Guvern sumu prim-ministrul Ilie Bolojan, curmã unã perioadã prilundzitã di incertituditue politică. Guvernul bagã besã pi unã largă majoritate parlamentară, atea ţi ãlli deadi izini s’legifereadzã un mãnuclliu di misuri di anvãrtuşeari fiscală. Impactul total a misurlor easti di 1,1% ditu PIB tru 2025 şi unu cabaia, di 3,5% ditu PIB, tru 2026, ampărţãtu relative isa-isa anamisa di misurli ligati di venituri şi hãrgi.
„Tru opinia noastră – şi avânda tu videalã efectele di runda a daua ti economiei – aestu lucru va s’ducã la ñicurarea a dificitelor la sumu 7,7% ditu PIB tru aestu an şi la 6,4% tru 2026, di la 9,3% ditu PIB tru 2024” – spuni agenția. Simfunu cu aesta, ama, procesul di corecţie fiscală va ñicureadzã nica ma multu atea ţi ears, unã perspectivă slabă di creastire: „li revizuimu tru anghiosu previziunile mutrinda creşterea economică reală, până la 0,3% tru aestu an (di la 1,8% anterior) şi la 1,3% tru 2026 (di la 2,6%)”. yinitoarea agenţie di rating ţi are planificată o analiză mutrinda România easti Fitch Ratings, cari spusi că va u publica pi 15 di agustu. Tuti aţeali trei mãri agenţii di rating (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au unã perspectivă negativă asociată ratingului suveran ali României, aţea ti u duţi vãsilia la unã jgllioatã di categoria junk, nerecomandată investițiilor.

Procurori
Apofasea simnată di premierlu Ilie Bolojan mutrinda eliberarea al Cristian Popescu Piedone ditu funcţia di prezidentu ali Autoritati Naţionalã trã Protecţia Consumatorilor fu publicată tru Monitorlu Oficial. Personaj public pitoresc, politician declarat di stânga, fostu primar di sector la București, ţi ari faptã şi hãpsani, Piedone fu bãgatu sumu control judiciar di procurorii anticorupţie tru un dosar tru cari easti stipsitu ari faptã hãbari di cu kiro la un hotel ditu stațiunea montană Sinaia că va s’facã aclo un control. Omlu pricãnãscu că nicukirlu a hotelui, fostul parlamentar liberal Dan Radu Rușanu – și aestu cu complicații penale tru palmares – easti soţlu a lui, ama spusi cã nu easti dealihea cã lli-ari faptã hãbari di control.

Diplomați
Naua şefă a diplomaţiillei di Bucureşti, Oana Ţoiu, dusi vizită ufiţială tru Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă), iu fu aştiptatã di prezidenta Maia Sandu şi avu andamasi cu premierlu Dorin Recean, cu omologul Mihai Popşoi şi cu prezidentulu a legislativului, Igor Grosu. Uidisitã a corespondenţãloru Radio România, ministrul Ţoiu nãpoi lu spusi angajamentul susta a prezidentului Nicuşor Dan, a premierlui Ilie Bolojan şi tutu Guvernul di Bucureşti trã andruparea autorităţilor di Chişinău tru procesul di integrare europeană.
Fotbaliști
Patru partidi tru deplasare, dauă azvindzeri dauă remize, un gol marcat, trei loati – aesta easti isapea ditu stămâna a echipelor românești di fotbal tru primele manșe a preliminariilor ditu cupiloru europene. Campioana FCSB, ditu București, fu azvimtã di pareia nord-macedoneană KF Shkendija cu 1-0 tru doilu preliminar a Ligãllei Campionilor. Vicecampioana CFR Cluj (nord-vest) feaţi isa, 0-0, tru Elveţia, cu FC Lugano, tru Europa League. Universitatea Craiova (sud) kiru, 1-2, cu bosniaţlli di la FK Sarajevo, tru Conference League. Agiumtã diznãu tru cupele europene după cama di giumitati di secol, Universitatea Cluj bitisi isa 0-0 cu FC Ararat-Armenia, tut tru Conference. Partidile dicisive trã calificari s’ţãnu stãmãna ţi yini, tuti patru tru România.

Autoru: Bogdan Matei
Armãnipsearea: Taşcu Lala