Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top – 16.02.2013

Parlamentul di Bucureşti apruchie statutlu a parlamentarilor



Temâ di moaubeţ apreasi întrâ putearea social liberalâ şi opoziţia democrat liberalâ, statutlu a parlamentarilor, fu apruchiat di Leghislativlu di Bucureşti. Documentul ari îngrâpsit un multu zburât articol cari priveadi că un aleptu aflat incompatibil di Agenţia Naţionalâ ti Integritati poati s-contestâ apofasea tu un chiro di 45 di dzâli, andicra di 15 dzâli cât eara tu vecl’iu statut, ahurhinda cu data a notificarâl’ei a Parlamentlui. Prezidentul Traian Băsescu avea pitricutâ disnău proiectul tu leghislativ, spunândalui – printrâ ş-alti lucri – că aestâ easti tu contradicţii cu recomandărili dit aţel di tora ayoniea raportu pi giustiţii ali Comisii Europeanâ, tu ţi mutreaşti incompatibilităţili, conflictili di interesi şi imunitatea a parlamentarilor. Opoziţia pistipseaşti câ textul ţi fu apruchiat da, aţilor ţi suntu aleţâ, unâ superimunitati şi contestă statutlu la Curtea Constituţionalâ.





Comisii parlamentarâ adratâ Bucureşti ti alâxearea a Nomlui di Timel’iu a statului



Parlamentul român apruchie, tu aestâ stâmânâ, componenţa a comisilâ’ei specialâ cari va s-cumâdiseascâ tut proceslu di alâxeari ali Constituţii. Referendumlu pi aestâ temâ va s-hibâ di toamnâ. Structura a Leghislativlui, statutlu a parlamentarilor, limpidzarea borgilor a prezidentlui ali Românii suntu maşi îndoi dintrâ scupadzl’ii a mouabeţlor parlamentari, la cari va s-l’ia parti şi societatea civilâ şi mediul academic. USL, ţi ari unâ majoritati parlamentarâ cama di dauâ treimi, lucru ţi-i asiguripseaşti votlu ti iţi priectu, pledeadzâ, îndrupaşti lucârli ti un parlamentu bicameral. Ama opoziţia democrat-liberalâ caftâ tin’isirea referendumlui dit 2009, cându s-votă ti un parlament unicameral di 300 di membri.



Caplu ali diplomaţii di Bucureşti, Titus Corlatean, zburâ cu omologlu a lui olandez, Frans Timmermans, di aderarea ali României la Schengen



Apruchiarea ali Românii tu spaţilu european di libirâ urdinari Schengen, fu unâ dintrâ temili zburâti, Haga, di ministrul român di externi, Titus Corlăţean, cu omologlu a lui, Frans Timmermans. Titus Corlăţean salută scutearea dit programlu di guvernari al executivlui olandez di tora, a unei privideri ţi dâdea cali ti niapruchiarea ali vâsâlii tu Schengen. El câftă îndruparea Olandâl’ei tu ţi mutreaşti unâ apofasi bunâ, favorabilâ di intrari ali Românii tu Schengen, unâoarâ cu furn’iea a Consiliului di Giustiţii şi Afaceri Interni dit 7-8 di Marţu. Autorităţili români îşi tin’isescu multu ghini borgea ţi u au la frontiera esticâ ali UE, ama şi criteriili di aderari, stabiliti tu acquis-lu Schengen, lucru confirmat şi di Comisia Europeanâ, dzâsi Titus Corlăţean. Şi ministrul olandez, Frans Timmermans, dzâsi că guvernlu dit cari adarâ parti, mutreaşti multu ghini aflarea, tu Marţu, a unui răspunsu concret ti aestu lucru. Olanda bâgă contrâ, pânâ tora, ti intrarea ali Românii tu spaţiul di libirâ urdinari, zburândaei di pţânili progresili tu ţi mutreaşti alumtarea cu aruşfetea.





România nu ari câbati tu scandalu european ţi mutreaşti carnea di cal, vindutâ ca hiindaei carni di vitâ.



Ancheta adratâ di autorităţili francezi arată că nu avu câbati furnizorlu român ţi fu bâgat tu scandalu a vindearâl’ei di carni di cal, cu etichetâ di carni di vitâ. Tu aestâ catandisi, dzâţi guvernul di Paris, unâ firmâ francezâ ari tuta câbatea, hiindaei protlu agentu a filierâl’ei cari bâgă ştampila pi carnea di cal vinitâ dit Românii. Şi autorităţili di Bucureşti mutrirâ ghini dauli abatoari româneşţâ ţi exportarâ carnea di cal şi nu aflarâ ici nereguli. Cama di 4,5 milioani di produsi, fabricati dit 750 di toni di carni di cal psfetu etichetatâ, furâ vinduti tu 13 di vâsâlii europeani. Carnea di cal tocatâ şi vândutâ ca hiindaei di vitâ avu unâ cali greau, complicatâ, prit ma multi stati, ta s-agiungâ ambalatâ şi comercializatâ di magazini. Oficiul European di Poliţii, Europol, va s-adarâ unâ anchetâ tu aestâ catandisi.



Apofasi giudicâtureşţâ ti scutearea icâ condamnarea la hapsi a unor cunoscuţ politicien’i român’i şi lideri sindicali



Giudicâtorl’ii român’i apruchiarâ – marţâ — câftarea di libirari ma ayoniea a premierlui social-democrat di ma ninti ali Românii dit chirolu 2000-2004, Adrian Nastase, ama apofasea nu easti definitivâ. Adrian Năstase este nai ma marli demnitar încl’isu ti aruşfeti tu România postcomunistâ. Ama parlamentarlu şi emburlu George Becali fu condamnat la trei an’i di hapsi cu suspendari, tu un dosar tu cari fu pitricut la giudicatâ ti arâchirea a mai multor oamin’i. Dupu apofasea ali instanţâ, el şi-hâbârisi demisia dit PNL (la guvernari). Şi aţel di ma ninti lider sindical, Marius Petcu, fu condamnat definitiv, ama la şapti an’i di hapsi cu executari, ti fapti di aruşfeti. El luă vârâ 1,4 milioani di lei (icâ vârâ 320 di n’ii di euro) di la administratorlu ali unâ firmâ, ta sâ-i da un contractu.



Romania avu crişteari icunumicâ tu inşita a anlui ţi tricu



România amintă s-afireascâ di intrarea nica unâ oarâ tu recesiuni tehnicâ, tu inşita a anlui ţi tricu, uidisit cu estimării a Institutului Naţional di Statisticâ. Produslu Internu Brut criscu, tu aţei dit soni trei meşi, cu 0,2%, andicra di trilu trimestrul şi cu 0,1% andicra di idyul chiro dit 2011. Reprezentanţâl’ii a Fondului Monetar Internaţional pistipseau, tora ayoniea, câ România va s-aibâ estan unâ crişteari icunumicâ di 1,5%. Uidisit cu Oficiul European ti Statisticâ (Eurostat), recesiunea dit zona euro s-îngriunâ tu trimestrlu patru dit 2012. Tuti mărli icunumii ali zonâ euro – Ghermănia, Franţa, Italia şi Spania – avurâ unâ scâdeari icunumicâ tu inşita a anlui ţi tricu.



Dauâ echipi româneşţâ di fotbal, Steaua Bucureşti şi CFR Cluj, chirurâ meciurli dit 16-le a Ligâl’ei Europa



Niamintari ti echipili româneşţâ di fotbal Steaua Bucureşti şi CFR Cluj, tu deplasari, tu giocurli tur dit 16-le a Ligâl’ei Europa. Steaua chiru cu 2-0 dinintea a ghinicânâscutâl’ei formaţii olandezi Ajax Amsterdam, iara clujen’ii chirurâ, Milano, cu idyul scor, mecilu cu italien’ii di la Internazionale. Meciurli retur va s-gioacâ tu Românii, pi 21 di Şcurtu.





Armâneaşti: Cristina Mina

, 16.02.2013, 11:51

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Monday, 13 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
一周要闻回顾
Eveniment Top Sunday, 28 April 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
一周要闻回顾
Eveniment Top Tuesday, 23 April 2024

Nai ma mârli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mârli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024
Eveniment Top Sunday, 18 February 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024

Pi șcurtu: Premierlu a Românillei, tu vizitâ tu Italíi/ Prognozi icunomiți/ Atacu ciberneticu pi spitalili ditu Româníi/ Medalii di malmâ...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024
Eveniment Top Sunday, 11 February 2024

Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

Cartea a Prezidentului cătrã Parlamentu; Un nãu nom trã pregătirea militară a populaţiillei?; Meatri trã fermieri; Pledoarie trã Europa;...

Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024
Eveniment Top Sunday, 04 February 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 28.02.-03.02.2024

Defițitu ti vâsilíi/Lucru ti parlamentari/Hackeri ti premieru/Mită ti altu politițianu/Pâradz ti Ucraina/Tendzâ ti Cumata...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 28.02.-03.02.2024
Eveniment Top Sunday, 28 January 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

Tensiuni suțiali tu anlu anda s-facu di patru ori alidzeri / Drogurli suntu acâțati tu isapi / Dimisia/paretisea la livelu analtu tu Republica...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024
Eveniment Top Sunday, 21 January 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

Stâmânâ amplinâ di protesti tu Româníi / Yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatorii anglleațâ protestili / Compania Pfizer deadi tu...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company