Eveniment Top

Septămâna care se bitiseaşte fu marcată de discuţii îndase mutrinda componenţa noului Guvernu de coaliţie PSD-ALDE, care va hibă condus de social-democrata Viorica Dăncilă – prima mul’iare-premier din istoria a Româniilei. În paralel, PSD are decisă să actualizeadză programulu de guvernare cu care amintăă alidzerile leghislative, fără ama să intervină major asupra a mesurilor pruvedzute tru documentu. Preşedintele a formaţiunii, Liviu Dragnea:

Roxana Vasile, 27.01.2018, 22:43

Noi păstrăm/ţânim cu puteare obiectivele asumate, şi în campania electorală, şi în programulu de guvernare, adoptat tru ianuarie în Parlamentu şi readoptat, cu m’iţ modificări, în veară, şi anume să nă încadrăm în indicatoril’i macroeconomiţ importanţâ, aşi cum nâ avem încadrată şi tru 2017, contra a tutulor previziun’ilor mincinoase. Tru ţi mutreaeşte obiectivulu a nostru major – mai mulţâ pâradz în gechile a român’ilor – arămâne, şi anume creaşterile de pensii şi de salarii anunţate, adoptate va/are să-şi vor urmeadză cursul, exact aşi cum avem stabilită; ba, în anumite situaţii, poate ninca şi mai ghine.” Noulu Guvern condus de Viorica Dăncilă lipseaşte să l’ia votulu de învestitură tru Parlamentu septămâna care v’ine. PNL şi USR, în opoziţie, anunţară clar că nu va voteadză pro, liberalil’i susţinânda, în egală mesură, că aleadzerea a premierului nu easte ţea mai uidisită. Aduţim aminte că, în decembrie 2016, PSD amintaa categoric aleadzerile parlamentare şi, arada de ALDE, prelua putearea. Veara trecută, partidulu marcăă ună premieră în politica românească post-comunistă: îşi surpă, prin moţiune de cenzură, propriul Guvernu, condus de Sorin Grindeanu. Mesulu aestua, conduţerea social-democrată îşi retrapse îndrupămintul politic şi trâ următorulu premier – Mihai Tudose – şi u desemnă în loculu a lui pe eurodeputata Vorica Dăncilă.

Justiţia română în vizorulu a Comisil’ei Europeană

Preşedintele a Comisil’ei Europeană, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans pitricuă, m’iercuri, a Parlamentului român ună declaraţie comună, prin care îl’i caftă să minduiască diznou modificările din Justiţie vrute de coaliţia la puteare PSD-ALDE. “Independenţa a sistemului judiciar şi capacitatea lui tra să combată în mod eficientu corupţia constituie chietre de timeel’iu fundamentale a unei Românie puternică în cadrul a Uniunil’ei Europeană” – se spune în declaraţie. Tru documentu se precizeadză că Executivulu de la Bruxelles va analizeadză în detaliu modificările aduse a legilor a li Justiţie, a Codurilor penale şi a legilor mutrinda conflictul de interese, trâ stabilire impactul a luştor asupra a eforturilor de garantare a independenţâlei a sistemului judiciar şi de combatere a corupţilei. Reacţia a Bucureştiului nu întârdziee să apară! Preşedinţâl’i a ţelor doauă Camere a Leghislativului respinsiră critiţâle a Comisilei Europeană. Într-ună scrisoare de răspunsu, preşedintele a Camerâlei a Deputaţâlor, Liviu Dragnea, şi a Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susţân că oficialităţâle europeane fură informate incorectu despre reforma legilor a Justiţilei: elaborarea şi examinarea a textelor de leadze si feaţiră cu respectarea a exigenţelor constituţionale şi a standardelor a Comisil’ei de la Veneţia. În plus, în viziunea a ţilor doi, reformarea a sistemului judiciar românescu se faţe tamam cu scupolu ca aestua să funcţioneadză în conformitate cu recomandările a Bruxelles-ului. Că actualul sistem judiciar românescu nu funcţioneadză ca la carte o atestă raportul CEDO pe 2017, prezentat, gioi, la Strasbourg. România easte ţara ţea mai reclamată la Curtea Europeană a nDrepturilor Omului, depăşinda Rusia, Turchia şi Ucraina. Statulu român fu aflat câbate de călcarea a îndreptului la un proces echitabil, de durata multu lungă a procedurâlei judiciară sau de violarea îndreptului la proprietate. Ţea mai marea parte di aţeale 9.900 de cazuri mutrinda încălcarea a ndrepturilor a omului intentate a Statului român sunt a unor deţinuţ ţi reclamă condiţiile de detenţie.

România şi preşedinţil’ia a Uniunilei Europeană

România se îndreadze/pregăteaşte trâ preluarea a preşedinţiilei a Consiliului a li Uniune Europeană, la 1 ianuarie 2019, chiro de şase meşi. Aproapea doauă m’il’e de funcţionari român’i lucreadză deja sau urmeadză să îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles şi sunt organizate cursuri trâ formarea nu maşi a lor, că şi a demnitarilor. Autorităţâle îşi propun ca preşedinţil’ia românească să hibă una transparentă, iar tru aestu scupo au lansată consultări publiţe, inclusiv trâ stabilirea a priorităţâlor. Uidisit a ministrului a Afacerilor Europeane, Victor Negrescu, România prinde să spună să si veadă profesionalism tru exercitarea a preşedinţiilei a Consiliului a li Uniune, ama şi să profită de aestu momentu tra să-şi îmbunătăţească imaghinea şi să-şi consolideadză poziţia în plan european.

24 ianuarie — M’ica Unire

În România fură marcaţ, pe 24 ianuarie, 159 de an’i de la Unirea a Principatelor Române, cunoscută şi dreptu M’ica Unire. Tru 1859, Adunările Elective din Moldova şi Muntenia şi-aleapsiră tot aţeluşi domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza, momentu urmat de un amplu proces de modernizare a noului stat creat. Marea Unire avea să se producă 59 de an’i mai târdzâu, pe 1 decembrie 1918, cându toate provinciile istoriţe româneşti trecură sum autoritatea Bucureştiului. Programulu a manifestărilor dedicate a Unirilei di-tru 1859 incluse cheremonii militare şi relighioase, depuneri de coroane de flori sau spectacole stradale. Preşedintele Klaus Iohannis are participată la ună sesiune de comunicări ştiinţifiţe – Unirea Principatelor Române, temelie a Maril’ei Unire de la 1918 – organizată de Academia Română.

Autor: Roxana Vasile

Armânipsire: Hristu Steriu