Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei 09-15 di Brumaru 2025

Pi şcurtu: Strateghia Națională ali Românie - tru debatlu publicu; Reforma-a pensiiloru-maxutarcu-iuva, iuva; Mutarea capu pi geadei a bãnãtorloru și inflația; Lucãrlu deadunu anamisa di româñilli şi moldoveañilli; Domulu Ghyka s-turnã acasă tu patrida. Strategia Națională ali Românie – tru debatu publicu

Tașcu Lala, 26.11.2025, 09:22

Strategia Națională ali Românie – tru debatu publicu

Prezidentulu Nicușor Dan pãrãstisi, ñiercuri, proiectulu a nauãllei Strateghii Naţionalã di Apărari a Vãsiliillei trã vahtea di kiro 2025-2030, cari easti adusu tu debatlu publicu di aproapea dauă stămâni ninti ta s’hibã pitricutu ti vuluseari la Parlamentu. România lipseaşti s’aibă ligături ma streasi cu aliaţllii di la Amarea Lae trã ş-li veaglle dinintea-a fuvirserloru aruseşti proiectili energhetiţi cari va u aducã tu harea di nai marli producătoru di naftã/gazi ali Uniuni Europeanã tru 2027, sã spuni tru documentu. Tutunãoară, parteneriatlu strateghicu ali Românie cu SUA ari unã „simasii babageanã”. România lipseaşti s’li ţãnã, ma largu, parteneriatili şi să-şi spunã sinferurli tru cadurlu UE, tru cadurlu NATO şi tru ligãtura cu SUA, nica spusi caplu a cratlui. Aguderli preşcavi ali Rusie suntu lugursiti prota fuvirseari ti securitatea naţionalã, ama documentulu yilipseaşi şi alti lucri crehti, di la ñicurarea numirlui a naţloru pânu di slaba axie administrativă a cratlui. Unã andamasi di lucru a Consiliului Supremu di Apărari a Vãsiliillei pi tema Strateghillei Naţionalã di Apărari va s’hibã tru 24 brumaru. Tru aestu kiro nai ma mari exerciţiu militaru aluştui anu disvãrtitu tru poligoanili NATO ditu România s-bitisi gioi. Dacian Fall 2025 ahurhi tru 20 di sumedru şi adunã 5.000 di militari ditu 10 craturi membri ali Alianţã, cu 1.200 di vehiculi şi hãlãţ tehniţi.

Reforma-a pensiiloru-mxutarcu – nu s’minã
S-feaţirã pãzãrãpseri niacumtinati București tru cadurlum a suţatãllei di guvernari. Tu ahurhita a stămânãllei, aesta hãbãrisi cã agiumsi la unã akicãseari tru ţi mutreaşti ñicurarea-a hãrgiloru cu tiñiili di cafi mesu tru administraţia locală și ţentralã. Aşi, anlu ţi yini, va s’hibã ñicurati hãrgili di personal cu 10% andicra di anlu aestu tru administraţia publică ţentrală, iarapoi tru aţea locală ari cãbili ti ñicurarea-a ipotisiloru di tora-tru lucru cu 30% tru tuti unităţili administrativu-teritoriali. A deapoa, pãzãrãpserli mutrindalui pensiili-maxutarcu, ditu cari facu parti și pinsiili a maghistrațloru, nu adusirã hãiri, acã prezidentulu Nicuşor Dan ãlli cãlisi pi muabeti lidirll a suţatãllei di guvernari şi reprezentanţãlli ditu justiţie. Uidisitu cu izvurli di hãbãri politiţi aleapti di Radio România, suţata pripusi un kiro di tranziţie trã bãgarea tu lucru a nãiloru condiţii di pensionari di 10 ani nica şi ma multu, iarapoi pensiili s’hibã di 70% ditu tiñia di cafi mesu-aţea ditu soni. Maghistraţllii voru, amacã kirolu di tranziţie s’hibãma mari di 15-20 di ani şi pensiile s’hibã 65% ditu tiñia di cafi mesu- ditu soni ama aţea brutã. Cara nu va s’vuluseascã aestã reformă pânu di bitisita a meslui, Bucureștiul poati s’kearã 231 di miliuñi di evradz ditu PNRR. Tru aestu kiro, România amintã, gioi dupu unu an di dzãli ş-cama cu pãzãrãpserli, aprobarea/ aprukearea vulusitã a Planului Naţionalu di Redresari şi Rezilienţă diznãu mutritu, tru cadrul ali andamasi tãnutã di Consiliului trã Afaceri Economiţi şi Financiari (ECOFIN) di Bruxelles. Nãulu planu ari, tutu cu tutu, cama di 21,4 miliardi di euro. Bucureștiul ari loatã pãnã tora giumitati di pãradzlli, iarapoi alantã giumitati va-u-llia pãnu di inşita-a anlui yinitoru.

Mutarea capu pi geadei și inflația
Tru aestu kiro, București, ndauã ñiilli di sindicalişti a Bloclui Naţionalu Sindicalu işirã pi geadei cu mutarea capu, niifharistusiţ di apofasili di sirţãlle bãgati, cari duc la scădearea putearlleii di ancupărari, şi andicra di politiţli guvernamentali ţi hãrnescu inflaţia. Elli caftă creaştirea tiñiillei di cafi mesu nai ma ñicã pi icunumie, curmarea tãlleroru cu amitatiţli di cafi mesu ñicurarea furlãkillei fiscalã și fuvirsescu cã va pitreacã cãftari la Comisia Europeană. Tut ñiercuri, Institutlu Naţionalu di Statistică dimãndã cã rata ali inflaţie, tru anu, armasi tu idyea scarã dimi 9,8% meslu sumedru, multu aproapea di aţea ţi eara tu meslu yismãciuni. Andicra di sumedru 2024, nai cama multu sã scunkirã pãrmãtiili nialimentari şi serviţiili, cu aproapea 11%, iarapoi pãhãlu alimentiloru criscu cu aproapea 7,6 proţenti. Uidisitu cu INS, energhia electrică sã scunki, nai ma multu, meslu ţi tricu, cu 72% tru ritmolu anualu, ama lişoru scãdzu andicra di meslu di ma ninti. Tu arada a llei, Banca Naţională ali Românie dupu naua isapi u-adusi tu creaştiri la 8,8% prognoza di inflaţie trã bitisita aluştui anu şi lugursescu că inflaţia va s’agiungã la 3 proţenti tãş tru bitisita anlui ţi yini. BNR vulusi Raportul pi trei meşi ti inflaţie, documentu tru cari lugurseaşti cã aestu indicatoru va u spunã aţea scădeari, cama apridunatã, tru yinitorlli 9 meşi. S’faţi aşi, di itia cã s’bitisi vadelu tu 1 di alunaru a isapillei di plafonari a pãhãlui la energhia electrică şi cu criştearea di la 1 di agustu a TVA-ului şi accizili – cundilleadzã Banca Ţentralã.

Lucru deadunu româno – moldoveană
România fu, easti şi va s’armânã partenerlu strateghicu, a şi nai ma aprukeatu sturu ti Ripublica Moldova, dzãsi prim-ministurlu Ilie Bolojan, după andamasea di București, cu omologlu moldoveanu, Alexandru Munteanu. ‘Lipseaşti s’duţemu şi s’ahãndusimu proiectili ţi li avemu deadunu, ţi li avumu tu planu icã va li apufusimu deadunu tru yinitoru, ti hãirea-a cetăţeañilor di pi dauli mealuri a Prutlui’, spusi Ilie Bolojan. Sã zburã ti proiectili di lucru deadunu tru dumenea di infrastructuã di energhie şi transporturi, cum și ti proiecti mutrinda licşurãrli la triţearea-a sinurlui. Tu arada a lui, Alexandru Munteanu alãvdã agiutorlu ţi lu-ari datã România, cundillinda că Republica Moldova va s’agiutã ti securitatea reghională, conectivitatea energhetică şi unitatea europeană. “Moldova cilãstãseaşti, cu unã mână di agiutor niacumtinată di partea ali Românie, unã cali deadunu cu statili europeni”, nica cundille Alexandru Munteanu.

Domnulu Ghyka s-turã acasă
Oasili aţilui ditu soni domnu a prinţipatlui românescu ali Moldovã, Grigore Alexandru Ghyka (anamisa di 1849 și 1856, cu unã şcurtã dãnãseari tu dumnille), eara adusi ñiercuri, Iaşi, aţea di ma ninti capitală ali Moldovã, iu va s’hibã ngrupati ningã bisearica ortodoxã tru cari fu aumtu tu harea di domnu. După ţi fu dizgrupatu tru 7 di brumaru, ditu unã localitati ţi easti aproapea di Paris, iu domnitorlu bãnã aţeali ditu soni dzãli ditu bana a lui tru xeani/ tu exilu, cufuma cu oasili a lui furã adusi cu ma mãrli tiñiseri miilitari Bucureşti, ş-deapoa dusi la Prezidenţille. Andamasi maxutarcu cu furñia cã fu turnatã sfindukea tu patridã, s’feaţirã, deapoa Focșani, ţi ma multi eti fu cãsãbã di sinuru anamisa di aţeali dauã prinţipati românești, Moldova și Muntenia.

Autoru: Daniela Budu
Armãnipsearia: Taşcu Lala