Eveniment Top

Sţena politicâ româneascâ ia tutâ atenţia a instituţiilor europeni

Leyla Cheamil, 15.09.2012, 10:57

Bitisitâ cu trei stâmân’i ninti, unâoarâ cu invalidarea di Curtea Constituţionalâ a referendumlui ti scutearea dit ipotisi a prezidentlui Traian Băsescu, criza politicâ ţi u tricu România nica da cali la moaubeţ la nivel internaţional. Moaubeţli ţi-s ţânurâ tu Parlamentul European şi vizita ţi u adră Bucureşti unâ delegaţii ali Comisii di Veneţia nâ aratâ intereslu criscut ţi s-amintă, tu plan extern, anamisa di niachicâserli dintrâ alianţa di ţentru-stânga – aflatâ la guvernari tu Românii, USL, şi binomlu adrat dit prezidentul Traian Băsescu şi PDL (prota formaţiuni di opoziţii). Tu Leghislativul di Strasbourg, europarlamentarl’ii socialişţâ şi aţei liberali îi adusirâ câbati ali Comisii Europeni câ zburâ strâmbu fârâ di motiv pi USL şi dzâsirâ câ prezidentul Băsescu bâgâ un reghim autoritar. Şi ei, viceprizidentul ali Comisii Europeani, Viviani Reding şi parlamentarl’ii dit gruplu a popularilor europen’i, dit cari adarâ parti PDL, continuarâ s-arucâ câbatea pi USL, cari, prit a ei acţiun’i — spun ei — adrarâ zn’ii a statlui di îndreptu. Pi di altâ parti, vizita di informari ţi u feaţirâ Bucureşti reprezentanţâl’iii ali Comisii la Veneţia nu tricu nividzutâ. Aghenda a delegaţâl’ei avu andamusiri cu caplu a statlui, cu premierlu Victor Ponta şi cu reprezentanţâl’ii a partidilor parlamentari. Comisia di Veneţia — organismu consultativ a Consiliului ali Europi — va-şi prezintâ, stamina ţi va s-yinâ, concluziili mutrinda niachicâseara di turlii politicâ di Bucureşti. Războilu politic dintrâ Puterea şi Opoziţia dit România, ţi s-ţâni pi cama multi fronturi instituţionali, cum suntu Parlamentul, Curtea Constituţionalâ icâ Avocatlu a Poplui şi ţi easti atinsu di ordonanţi di urghenţâ şi nomuri controversati, culmină cu referendumlu ti scutearea dit ipotisi a prezedintelui Băsescu. 46% dintrâ electorl’iii român’i s-prezentarâ, tu inşita al Alunar la urni, ama nu fu cât lipsea ti validarea consultarâl’ei populari, ti cari lipsea unâ ratâ di partiţipari cama di 50 di proţenti. Dit aţei ţi vinirâ la urni, 87%, icâ vârâ 7,5 milioani, vrurâ scutearea dit ipositi a prezidentlui.

Loclu ali Comisiii Europeani mutrinda aderarea ali Româniila Spaţiul Schengen

România şi Vârghâriatin’isescu criteriili tehniţi ti aderarea la Spaţiul di libirâ urdinari, dzâsi prezidentul ali Comisii Europeni, Jose Manuel Barosso, cu ocazia a discursului tu cari zburâ di “starea ali Uniuni Europeni”, ţânut tu Parlamentul European. Ama şi el spusi câ Executivlu di Bruxelles poati s-acţioneadzâ cându niscânti apofasi luati di vâsâliili membri pot s-bagâ sum antribari prinţipiili a statului di îndreptu — unâ aluzii la evenimentili politiţi di tora ayoniea di Bucureşti. Declaraţiili furâ adrati pi fondul a habârâl’ei a sistemlui prezindenţial ţipriot ali UE tu ţi mutreaşti amânarea a andamusâl’ei a minişţrâlor comunitari di Interni (Consiliul JAE), programatâ pi 19-20 di Ysmârciun şi la cari lipsea s-hibâ lautâ unâ apofasi mutrinda intrarea a daulor stati tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, . Prividzutâ, prota oarâ, ti marţu 2011, aderarea ali Românii şi Vârghârii, viţini la Spaţiul Schengen fu amânatâ di ma multi ori. A Bucureştiului şi ali Sofii lâ si adusi câbati câ nu adrarâ ahâti progresi cât lipsea ti alâxearea ali Giustiţii şi ma multu, niţi ti alumtârli contra a vâtâmărilor organizati.

Moaubeţ româno-francezi tu dosarul a romilor

Tu aeşţâ dit soni an’i, catandisea a romilor originari dit România cari migreadzâ tu Hexagon, agiumsi un punctu multu sensibil dit aghendei bilateralâ româno-francezâ, şi easti unâ dit protili lucri di mutriteari a guvernului soţialist instalat, tora ayoniea Paris. Dovadâ easti vizita adratâ Bucureşti di ministrul francez di Interni, Manuel Valls, şi di aţel ti Afaceri Europeni, Bernard Cazeneuve. Franţa aduţi câbati ali României, cama mult icâ ma pţân voalat, câ nu adarâ eforturi cât lipseaşti, ti integrarea soţialâ a romilor. Lucârli va s-schimbâ, ţi-deadi zborlu premierlu român, Victor Ponta, la andamusea ţi u avu cu ofiţialii francezi: (TRACK) ”Guvernul pi cari îl cumândisescu apufusi s-treacâ di la moaubeţ di buni intenţii la fapti susto. Soluţia dealihea ti problemâ va s-yinâ maşi cându fciorii dit comunităţili di romi va s-ducâ la sculii şi va s-l’ia educaţii şi cându oamin’ii di comunităţ va s-aibâ locuri di lucru aoa, tu Românii.”

Pâradzii europeni, furn’ii ti câbatea adusâ ali Românii

Câbatea di nafoarâ, legatâ di rezultatilii multu lai pi cari România li ari tu ţi mutreaşti capitolul ali absorbţii a fondurilor europeni, fu arcatâ iara, unâoarâ cu vizita pi cari prezidentul a Lituanâl’iei, d-na Dalia Grybauskaite, u adră Bucureşti. Ofiţialu dit vâsâlia balticâ adusi aminti câ România easti pi aţel dit soni loc tu UE mutrinda luarea di pâradz comunitari. Câbatea externâ, adusâ şi di prezidentul ali Comisii Europeni, Jose Manuel Barosso, fu apruchiatâ/acceptatâ, tu aeşţâ dit soni a’ni, di autorităţli di Bucureşti. Niţi nu avea cum altâ turlii, cându România caşţi cara luă vârâ 10 proţenti dit aţei vârâ 20 (inghiţ) miliardi di euro ţi îi furâ alocaţ tu chirolul 2007-2013.