Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

Pi șcurtu: Alidzeri locali și europeani tru România/ România, cooperari cu văsiliili ditu Balcani/ România ndrupaşti planlu a prezidentului Joe Biden mutrindalui Gadza/ Andamasi a prezidentului Klaus Iohannis/ Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Ministurlu ti Lucri Xeani Românu Luminița Odobescu scoasi tu migdani „simasia ti u da România ti identitatea etnică, culturală şi lingvistică a minoritatillei naţională armânească ditu Arbinişieˮ.

Evenimentulu Topu
Evenimentulu Topu

, 08.06.2024, 19:13

Alidzeri locale și europeani tru România

Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române deadiră asiguripseri că sunt tru călindari cu andridzearea-a aţiloru dauă scrutinuri – local, şi aţelu europeanu – la cari 19 miliuñi di români sunt griţ s’yină la urni. Tutu cu tutu, fură tipusiti apropea 100 di miliuñi di buletini di vot, spusi purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin.
”Fură tipusiti cama di 22 di miliuñi di voturi tră alidzeari membrillli ditu România tru Parlamentul Europeanu și aproapea 80 di miliuñi di buletine di vot tră alidzearea a autoritățlor ali administrație publică locală. Structurli a MAI disvărtiră activităț speţifiţi tră s’li supervizeadză, tru colaborare cu prefecturli, ampărţarea a tutăloru cărţăloru tu secțiile di votari și sunt andreapti s’asiguripsească ditu 9 cirişaru și deapoa, până la ncllidearea ti pridari tuti materialili electorali, arada publică anănghisită ti exercitarea-a aluştui ndreptu democratic.”
Tră scrutinlu local, alegătorllii pot s’voteadza maş tu localitatea tru cari şedu cu casa ică reședința anregistrată ninti di 11 di apriliu. Tră europarlamentari, românii pot s’voteadză la iţi secție di votu ditu văsilie ică ditu xinătati. Cama di 900 di secții di votare lli-așteaptă româñilli ditu xinătati, a deapoa lista aluştoru easti pi site-ul a Ministerlui di Externe, mae.ro. Arădăpsearea-a secțiilor s-feaţi proporţionalu cu numirlu di cetăţeni români ditu cathi văsilie. Aşi nai ma multi secții di votu suntu tru Italia -150, tru Spania – 147 și tru Marea Britanie -104. Tutu cu tutu, numirlu a candidaţloru easti di 207.000 ş-cama, ditu arada-a aluştoru 494 s-angrăpsiră ti antriţearea tră Parlamentulu Europeanu.

România, cooperari cu văsilii ditu Balcani

Trei miniștri di Externi ditu Balcañilli ditu Ascăpitată eara viniţ volti ufiţiali București aestă stămână, cooperarea bilaterală și reghională eara anamisa di arada di muabeti ţi li avură cu ufiţialli di București. Tru arada-a muabeţloru, di ñiercuri, cu ufiţialu ditu Bosnia și Herțegovina, Elmeditu Konakovic, șeflu a statlui român, Klaus Iohannis haristusi tră tiñia di cari s’hărsescu aşkirladzlli româñi ţi llia parti la Operaţia EUFOR ALTHEA a UE tru aestă văsilie, România hiinda unu di proţlli sturi ti asiguripseari ună hăvaie sigura şi stabilă tru Balcañilli ditu Ascăpitată.
Prezidentulu Iohannis năpoi adusi zborlu ti agiutorlu ţi Bucureștiul va lu-da ti imnaticlu european şi euroatlantic a Balcanilor ditu Ascăpitată, catacum şi ti asigurarea-a securitatillei şi stabilitatillei tu reghiuni. Tut ñiercuri, ministurlu român di Externe, Luminiţa Odobescu, avu muabeti București, cu omologlu a lui arbinesu, Igli Hasani, ti andruparea a imnaticlui european a văsiliillei ditu Balcañilli ditu Ascăpitată, cundillinda vrearea ali Românie ta s’aibă alăxeari di expertiză tru aestă dumeni. Tutunăoară, Luminița Odobescu scoasi tu migdani „simasia pi cari România u da ti identitatea etnică, culturală şi lingvistică a minoritatillei naţională armânească ditu Arbinişieˮ.

Tu ahurhita-a stămânălli, Luminița Odobescu avu consultări și cu omologlu a lui muntenegreanu, Filip Ivanoviće, consultări tru cari cundille că România easti şi va s’armână un sturu ţi andrupaşti aderarea aliştei văsilie la UE. Atelli doi miniştri simnară planlu di lucru mutrindalui cooperarea tru kirolu 2024-2025. Un documentu ti idyea turlie fu simantu di șefa diplomațiillei di București și cu omologlu ditu Bosnia și Herţegovina.

România andrupaşti planlu a prezidentului Joe Biden mutrindalui Gaza

Prezidentulu Klaus Iohannis easti unu di tu arada-a şefañiloru di stat ţi simnă ună declaraţii comună ţi ndrupaşti ună akicăseari ti dănăsearea-a alumtiloru ti ceamauna anamisa di Israel şi Hamas. Vini oara că polimlu s’hibă dănăsitu, iarapoi aestă akicăseari easti nkisita anănghisită, cundilleadză declaraţia, cari căndăseaşti ateali dauă părţă s’aproaki planlu a prezidentului american Joe Biden, ţi pruveadi tu prota hopă un armistiţiu di 6 stămâni, deadu cu trădzearea năpoi, israeliană, ditu locărli cabaia bănati tu Cumata Gaza, silighearea-a născăntoru ditu ostatiţlli Hamas şi a născăntoru prizonieri palestinieni, a deapoa tu a daua hopă, a curi detalii armâne s’hibă apufusiti, ună dănăseari a aumtiloru şi elefteriseari tuţ ostatiţlli.

Andamasi a prezidentulu Klaus Iohannis

Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, avu, gioi, ună andamasi cu ambasadorlli a statilor membre ali UE acreditaţ Bucureşti, cu furñia că tu bitisita a meslui dănăseaşti mandatlu a Prezidenţiillei belgieană la Consiliului UE. Andamasea fu ună furñie ta s’facă isapi catandisea tu cari easti tu aestu kiro Uniunea şi tră planurli ditu yinitoru. Anda adusi aminti contextulu ivrupeanu complexu, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că promovarea a unăllei agendă europeană vărtoasă, thimilliusită pi unitati, coeziune, şi solidaritati pi livelu ali UE easti di mari simasie, căţe maş pritu unitatea di acţiune şi solidaritati Uniunea aprăftăsi s’hibă ma vătoasă cafi oară.

Tru ţi mutreaşti catandisea dtu Ucraina, prezidentulu ali Românie spusi că easti ananghi di agiutorlu ali UE neise tu multili planuri. Di altă parti, tut gioi, prezidentulu Iohannis lu-aştiptă Prezidentulu a Comitetlui Olimpic Internaţional, Thomas Bach, ţi eara vinnitu deadunu cu Spyros Capralos, Prezidentulu a Suţatăllei Comitetiloru Olimpiţi Europeani, Octavian Morariu, membru a Comitetlui Olimpic Internaţionalu tră România, şi Mihai Covaliu, Prezidentulu a Comitetlui Olimpic şi Sportivu Român.

Andamasea cu reprezentanţălli ali delegaţie cu numa, Minarea Olimpică s’arădăpseaşti tu şingirlu a gaereţloru nkisiti di prezidentulu Klaus Iohannis tră s’dimănă pi nai analtu livelu, un mesaj ti andrupari sportivlli români cari va s’llia parti la Agiocurli Olimpiţi di Paris, s’cundilleadză tu un comunicat ali Prezidenţille. Tru arada ali andamasi fu yilipsită axia di suţăllie a sportului pritu Agiocurli Olimpiţi di veară, cari va s’dizvărtească tu kirolu 26 di alunaru – 11 di agustu tru Franţa.

Autoru: Corina Cristea
Armãnipsearea: Taşcu Lala

Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 06 July 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024

Călindarea-a alidzerloru… vini oara! Trei dumăniţ arada, româñilli va s’hibă griţ la urne. Pi 24 di brumaru va s’hibă protlu turu a...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 29 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 23.06 – 29.06.2024

Euro-summit Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti, gioi, şi viniri, la Bruxelles, la andamasea-a Consiliului European. Arada-a...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 23.06 – 29.06.2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Monday, 24 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 16-22 di cirişaru 2024

Apofasi di simasie tru CSAT Consiliul Suprem di Apărare a Văsiliillei apufusi, gioi, ca România s-da ali Ucraina un sistemtu di rachete sol-aer...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 16-22 di cirişaru 2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 01 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company