BERD scâdzu la 1,2% prognoza di crişteari a icunumillei ali Românie ti estanu
Ti doi añi, literatura româneascâ va s-hibâ vedeta a Pânâyirlui Internaţional di Carti di Frankfurt.
Consiliul di administraţie ali BNR apufâsi ţânearea a ratâllei a toclui di politicâ monetarâ la livelul di 6,50% tu an
Româñilli yiurtusescu Dzuua Culturãllei Naționalã
17 candidaţ au umuti ti fotoliul di dimarhu gheneral a Bucureştiului la alidzerli parţiali locali dit 7 di andreu.
România ari ti-a-loari 16 di miliardi di ivradz, finanţari trã anvãrtuşearea-a bazãllei industrialã di apãrari a Ivropãllei.
Bãnãtorlli a niscãntoru hori ditu România furã purtaţ, ti sigurlãki, trã prota oară, tru hãvaia-a polimlui nkisitu di Rusia tu Ucraina.
Bloclu comunitar acațâ tu isapi unâ nauâ andrupari finanțiarâ ti Ucraina.
România lipseaști s-llia cușia misuri di scâdeari a hărgiloru, di cara ari unu piriclliu di curmari a fondurloru ivropeani – dzâcu autoritâțli di București.
Anlu universitaru 2025-2026 s-dişcllisi cu mutarea capu a studenţãloru, niifharistusiţ di apofasili di sirţãlle vulusiti di Guvernu
Executivlu român ş’lo borgea s’da giueapi ti 5 ditu aţeali 6 proiecti cari ncurpilleadzã doilu mãnuclliu di apofasi di redresari bugetară. Aţelu ditu soni, mutrindalui reforma ali administraţie publicã, lã aduţi nica kindinu a guvernanţãlor.
Executivlu di București apufisi s-treacâ daua pachetâ di misuri fiscali tut pritu proțedura di luari a borgillei tu Parlamentu, nai cama sigyura, di stâmâna ți yini.
Dupâ șapti meși di la apruchearea tu Schengen, România da tu șteari că s-uidisi ayoñia ș-bâgă tu practico misuri ți s-compenseadzâ xichea a controalilor fixi
Tru kirolu anda guvernanțãlli spunu că nipopularili misuri dimãndati suntu orlea-zorlea ananghisiti, atelli zñiipsiţ fuvirsescu cu grevi, s’clleamã cu dãnãsearea-a lucãrlui.
Defițitlu bugetaru recordu easti tu prota thesi tu moabețli publiți ditu Românie
