România lipseaști s-llia cușia misuri di scâdeari a hărgiloru, di cara ari unu piriclliu di curmari a fondurloru ivropeani – dzâcu autoritâțli di București.
Anlu universitaru 2025-2026 s-dişcllisi cu mutarea capu a studenţãloru, niifharistusiţ di apofasili di sirţãlle vulusiti di Guvernu
Executivlu român ş’lo borgea s’da giueapi ti 5 ditu aţeali 6 proiecti cari ncurpilleadzã doilu mãnuclliu di apofasi di redresari bugetară. Aţelu ditu soni, mutrindalui reforma ali administraţie publicã, lã aduţi nica kindinu a guvernanţãlor.
Executivlu di București apufisi s-treacâ daua pachetâ di misuri fiscali tut pritu proțedura di luari a borgillei tu Parlamentu, nai cama sigyura, di stâmâna ți yini.
Dupâ șapti meși di la apruchearea tu Schengen, România da tu șteari că s-uidisi ayoñia ș-bâgă tu practico misuri ți s-compenseadzâ xichea a controalilor fixi
Tru kirolu anda guvernanțãlli spunu că nipopularili misuri dimãndati suntu orlea-zorlea ananghisiti, atelli zñiipsiţ fuvirsescu cu grevi, s’clleamã cu dãnãsearea-a lucãrlui.
Defițitlu bugetaru recordu easti tu prota thesi tu moabețli publiți ditu Românie
Optu experţâ internaţionali lucreadzâ deadunu cu spețialişțâ româñi la Salina Praid, iu catastisea easti ma largu lai di la nicărli ți s-feațirâ tu dzâlili di ma nâpoi.
Praidu, nolgica ali vãsilie, iu ploiurli nicarã mina di sari, ahurhirã lucrări di ananghi tra s-u-ascapã salina, s’agiutã agenţãlli icunomiţ cari ţãnea di lucrlu aliştei şi s’ndreagã catandisea a localităţlor ţi armasirã fãrã apã ti-a-beari.
Chiro arcuros, ploai yiro și cheameti tu Românie. Arcoarea și ploiurli vinirâ pisti Românie tu bitisita di primuvearâ. Ș-ti aesti dzâli meteorologilli feațirâ tâmbihi di cod purticalișu și galbinu di cantităț mări di apâ ti giumitatea ditu apiritâ ali vâsilie. Tu niscânti reghiuni, deadi multâ ploai ti aproapea 24 di sâhăț.
Nãulu prezidentu Nicușor Dan pãrãstisi, tru zborlu ţi ãlu ţãnu dinintea-a Parlamentului, lucãrli di prota thesi ţi prindi s’li aibã România tru yinitu.
Tricurâ dauâ dețenii di la simnarea di câtrâ Românií a Tratatlui di apruckeari la Uniunea Ivropeanâ.
Debatulu a istoriţloru plãseadzã nkisita cu triţearea la comunismu a Apiritãllei ali Europã tru meslu şcurtu 1948, cându comuniştilli ceholsovaci prillea acutotalui controlu tru guvernulu di Praga.
Dupâ 20 añi, unu sportivu românu alinâ diznău pi nai ma analta scarâ a podiumului la Ivropeanili di atletismu indoor.
