Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

Bană greauă

Bogdan Matei, 18.09.2022, 19:31

Idyea cum tru tută lumea, tru România păhadzlli crescu ma largu. Rata anuală ali inflaţie alină la piste 15% tru agustu — uidisitu cu informaţiili publicate, luni, di Institutlu Naţional di Statistică. Meslu tricut, nai ma multu criscură păhadzlli a părmătiiloru alimentare, cu piste 1,8%. Serviciile să scunkiră, tru medie, cu aproapea 0,4%. Crişteri semnificative a păhadzloru s-nregistrară andicra di alunaru tru cazul a transportului aerian, cu aproapea 24%, a zahărillei, cu aproapea 10 proţente, untului, cu piste 6,8%, laptilui cu piste 5%. Multu lişoari ñicură consemnară tarifele a transportului rutier şi ateali di telefonie. Andicra di agust anlu tricut, nai ma mări crişteri di păhă fură tru cazlu a gazilor naturali, cu 70%, al pătăţloru, cu piste 54% şi a ntulemnului comestibil, cu aproapea 50%, scunkeri di pisti 30% nregistrânda şi transportul aerian, combustibilii, produsili di morărit şi zahărea.

Stoclu di gaze naturali, tru grafic

Stocurli di gaze tră iarnă ali Românie va s’năstreacă pănă tru bitisita a aliştei stămănă nivelu minim di 80% băgatu di Comisia Europeană – dimăndă ministrul ali Energie, liberalu Virgil Popescu. El spuni că aestu easti un nivel pisti aţelu nreghistratu anlu tricut, tru brumaru. Personaj controversat, atacat tră turlia tru cari gestionează criza energetică nu maş di USR şi AUR, ditu opoziţie, ică di presă, ama şi di parteneri social-dimocraţ ditu coaliţia guvernamentală, Popescu spuni că România va s’poată s’năstreacă lişoru tru aestă iarnă, aca va s’hibă ună perioadă ndilicată tru tută Uniunea Europeană, cu incertituditui ligate di aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul adăvgă că naua ordonanţă mutrinda plafonarea a păhadzloru la energie poati s’hibă alăxită, tra s’ndrupască şi persoanele a curi bană ţăni di concentratoarele di oxigen, aparate cari consumă multu curentu electric, piste nivelu apufusitu di actul normativ.

Blue Air, aterizari forţată

Compania aeriană di stat TAROM u dusi ma largu turnarea tru patridă a româñiloru abandonaţ pi aeroporturli ditu Europa di operatorul privat Blue Air. Guvernul di Bucureşti ahărdzi ţinţi milioane di lei (echivalintul a circa un milion di euro) ditu Fondul di rezervă, tră anvăleari hărgili cu repatrierea. Ministrul a Transporturilor, Sorin Grindianu, ălli căndăsi pasagerlli arăşi s’caftă dispăgubiri a operatorului aerian şi s’caftă alti variante tra s’toarnă tru văsilie, avănda tu vidială că AROM, nu are cum s’opereadză tuti azboiurli anulate di Blue Air. Ditu opoziţie, fostul ministrul a Transporturilor, lidirul USR, Cătălin Drulă, lu stipseaşti social-dimocratul Grindianu că ştea ti catandisea di la Blue Air, “ama nu lă spusi şi a românilor să nu-şi ancupără bilete”. “Blue Air easti tru faliment, vărnu numata va ş’llia păradzlli di aclo” — nica spusi Drulă. Iara compania aeriană dimăndăă că nu garantează turnarea a păradzloru pi biletele anulate şi condiţioneadză eventualile rambursări i dispăgubiri di ieloarea a curselor şi di vindiarea a companiillei cătră un investitor privat. Anularea a tutulor azboiurilor companiei tru perioada 6 yismăciuni – 9 sumedru aduţi zñie la 230.000 di pasageri. Anaparti di perioada oficială comunicată tră suspendare, muştiradlli ali companie fură hăbărisiţ mutrinda anularea a cursilor programate nica şi la bitisita a meslui sumedru.

Fără ruşi

Guvernul di Bucureşti va sobliga tute autorităţli publiţi centrali şi locali s’tragă mănă di la soluţiile antivirus ruseşti ică di la aplicaţiile cari potu s’hibă sumu control ali Moscova. Un proiect di nomu tru acestă idhei fu adoptat di Executiv, tru contextul tru cari şi alti state europene, cum Germania ică Italia, au loată, ahtări apofasi. Compania Kaspersky, cari adară ună ditu nai ma cunuscute soluţii antivirus, va s’hibă zñiipsită direct di aestă misură, tră aţea că tuti programele a llei va s’hibă dizinstalate di pe sistemele informatiţi publiţi ditu văsilie. Iţi program antivirus creeadză portiţe di acces pe calculatoari şi poati s’hibă ufilisitu tră spionaj. Tru nota di fundamentare a proiectului să spuni că multi instituţii publiţi şi autorităţ ali administraţie locală ditu România, inclusiv Primăria a Bucureştiului, ancupără şi ufilisescu programe di antivirus ruseşti, di itia a păhadzloru ñiţ.

Cu ucrainenii

Franţa şi România viţină cu Ucraina simnară un acord tră licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarul di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa a ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu corespondinta Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznou nivelu di exporturi ţi eara ninti di invazia trupelor ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la cumandulu a prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievul putea s’livreadză tru mesu şasi milioane di tonuri di yipturi pi păzărli internaţionali. Uidisitu cu acordulu, Franţa va u andrupască România tră s’creasca fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Diltă. Autorităţli române va s’lucreadză cu ateali franceze tră ună ma bună dotare a punctelor di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tră creaştirea a numirului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ambasadorul Ucrainei tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi tră aţea ţi număsi agiutorlu concret, util şi cu hăiri aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Tru aestu kiro, numirlu a ucrainenilor cari aleapsiră România tra s’fugă ditu calea a trupelor ruseşti tricu di 2,3 miliuñi.

Autoru: Bogdan Matei

Armânipsearea: Taşcu Lala