Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.06-18.06.2022
Agiutoru european tră Ucraina
Leyla Cheamil, 20.06.2022, 17:21
Prezidintulu României, Klaus Iohannis, atel ali Franță, Emmanuel Macron, canaţelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italian, Mario Draghi, eara, gioi, tru Ucraina, tru ună formulă istorică, ţi ari scupolu s’cundilleadză solidaritatea europeană cu aeastă văsilie aspartă di aputrusearea arusească. Aţelli patru lideri europeani dusiră Irpin, ningă Kiev, una ditu localităţile marcate di fănicadzlli aruseşti, iu cutugursiră traghedia umană inimaginabilă şi aspărdzerli lăhtăroasi. Vizita comună s’feaţi nintea a summitului UE di stămâna yinitoari, cari va s’aoyfusească tru ligătură cu statutlu a Ucrainăllei di candidat la adirare căftatu di autorităţile di la Kiev, tra s’ndrupască moralu ucrainenilor greu agudiţ di lăhtărli a polimlui. Atelli patru lidiri să spunu tră darea ună ş-ună, di cătră Uniunea Europeană, a statutlui oficial di candidat la adirare a Ucrainăllei – dimăndă, la Kiev, Emmanuel Macron, a curi văsilie u ari prezidinţillea semestrială a Consiliului Uniunillei Europene. Scholz, Macron, Iohannis și Draghi lu spusiră andrupămintulu tră reconstrucţia ali Ucraină. Prezidintulu francez spusi că, nica ditu ahurhita a trucă di la truceputul polimlui, văsilia a lui ş-tiñisi susta angajamentele şi agiută Ucraina tru tuti palierele. Tutunăoară, dimăndă, că Parisul va s’livreadză a Kievului nica şasi tunuri Caesar, anămusiti tră precizia a lor. Premierlu italian ş spusi agiutorlu tră anchetarea a crimiloru di polimu ditu Ucraina. Tru arada a lui, canaţelarul ali Germaniei spusi că văsilia a lui, ma largu va u agiută Ucraina, ahât kiro cătu va s’aibă ananghi.
Prezentu la Kiev, prezidintulu Klaus Iohannis diclară că România llia parti activ la licşurarea a tranzitului exporturilor di yiptu ditu Ucraina şi cilăstăseaşti ca hub regional tră biriketea a ucraineană. Şeflu a statului feaţi cllimari tră ascumbusearea a unei coaliţii di state, cari s’agiută efortul internaţional di dişcllidiari a nîscăntoru călliuri ñirli tră transportul maritim tru siguranţă prin Amarea Neagră. Di altă parte, spusi că darea statutului di candidat tră adirarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Georgiei la Consiliul European di stămâna yinitoare easti esenţială. Miercuri, prezidintulu Klaus Iohannis și omologlu francez, Emmanuel Macron, s-andămusiră cu militari dislocaţi tru Baza Mihail Kogălniceanu ditu sud-estul a Româniillei. Iohannis spusi că, pe fondul crizăllei nkisită di itia a agresiunillei militară a Rusiei tru Ucraina, cooperarea ditru România şi Franţa tru domeniul securităţii cunuscu, tru kirolu ditu soni, ună intensificari ahoryea şi ghininvinită. El haristusi, disnu, tră prezenţa militarilor francezi şi tră asuamarea di către Franţa a calitatillei di lidir al gruplui di alumtă NATO tora ma ninti thimilliusitu tru România. Di altă parti, prezidinţălli român şi francez zburără cu prioritate ti ananghea anvărtuşearillei catandisea di di discurajare şi apărare pe Flancul estic, maxus la Amarea Neagră, ti noul concept strategic al Alianţei şi ti perspectivele adirării la NATO a Suediei şi Finlandăllei. Emmanuel Macron cundille că relaţiile româno-franceze, consfinţite pritu un parteneriat strategic, au la thimelliu ună sutată di dauă secole.
Gaze naturale ditu Amarea Lae
Tru România, ahurhi producţia di gaze naturale ditu perimetrul Midia, ditu Amarea Lae, iar protili cantităţ agiumsiră tru Sistemul Naţional di Transport. Anlu aestu, easti estimată ună producţie di giumitati di miliardu di metri cubi di gaze. Midia easti primlu proiect nou di exploatare a gazelor naturale ditu platoulu continental românesc ali Amare Lae tru 30-lli ani ditu soni şi va asigura 10% ditu căftarea internă.
Ordonanțe di urgență adoptate di Guvernul di la București
Un proiect di ordonanţă di urgenţă mutrinda combătearea speculei fu adoptat, gioi, di Guvernul di la Bucuresti, după ţi, stămâñili tricute, documentul fu zburătu tru prima lectură. S’mutreaşti protecţia consumatorului final şi buna funcţionare a păzărlor. Tut gioi, Guvernul nica adoptă ună ordonanță di urgență uidisitu cu atea că angajările la stat sunt curmati di la 1 alunaru. Actul normativ pruveadi că, până la bitisita a aluştui an, numata s’organizeadză concursuri. Uidisitu cu Executivlu, misura easti ananghisită tra s’hibă ñicurati născănti hărgi di funcţionare a instituţiilor publiţi.
Fostul ministru român a Turismului, Elena Udrea, extradată di autoritățli vărgari
Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, fu adusă ditu Vargărie tru România, iu va s’facă ună condamnare di sase ani tru ași-număsitul dosar “Gala Bute”, tră loari aruşfeti și abuz tru serviciu. Tru apriliu, tru dzua sentinţăllei difinitive, Udrea fudzi ditu văsilie, ama fu acăţată tru Vargărie, tru ora anda vrea ta s’treacă sinurlu tu Gărţie. Pie 10 cirişaru, Curtea di Apel ditu Sofia apruke căftarea a autorităţlor române mutrinda extrădarea fostului ministru. Tru România, pi Elena Udrea nica u aşteaptă un dosar mutrinda finanţarea paranom a campaniillei electorale tră prezidinţialele ditu 2009. Lo, tru primă instanţă, opt ani di hăpsani. Udrea fu ună colaboratoare aprukeată a fostului prezidintu di dreapta a văsiliillei, Traian Băsescu, şi el confirmat, tora ma ninti, di instanţă ca fostu colaborator a Securitatillei, poliţia politică ditu comunism.
Naţionala di fotbal a României, tru picaj
Naționala di fotbal a României easti tu sonea a unăllei grupă condusă di Bosnia – Herțegovina, tru Liga Naţiunilor și riscă s’agioacă, di anlu ţi yini, tru treilu eşalon valoric ali competiţie. Marță seara, echipa di fotbal fu azvimtă limbidu cu 3-0, di selecţionata Muntenegrului, la București. România avea kirută și partida-tur, cu 2-0. Până tora, “tricolorii” avură trei kireri, dauă cu Muntenegru și una cu Bosnia-Herțegovina, atea ditu soni hiinda una ditu ateali nai ma serti kireri, ti li avu vărăoară, naţionala română pi terenlu a llei. Goala victorie fu atea ditu meciul di la Bucureşti, cu Finlanda, scor 1-0.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala
