Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

Di yiștearea a Românillei, tu Bruxelles/ Di prezidentul Iohannis, la NATO/ Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ/ Di icunumíi, la OCDE/ Di vizi, cu Simona Halep.

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top colaj 3x3

, 25.05.2024, 11:49

Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles

Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi acutotalui yiștearea naţionalâ a Românillei, ți u țânu paranomu. Aestu easti un caz internaţional ți nu s-ari faptâ altâ oarâ, ta s-lliai para nomu rezervili di malmâ ş-lucri di patrimoniu ş-easti unu lucru la cari totna s-mindueaști suțietatea româneascâ -cundillarâ eurodeputaţlli.

Uidisitu cu rezoluţia, Parlamentul hâristusi ti gairețlli ali Uniuni Evropeanâ ta s-veaglli patrimoniul naţional, cultural ş-istoric, pritu bâgarea tu practico a leghislaţillei şi a mecanismilor di cooperari cari reglementeadzâ darea nâpoi a lucrilor culturali ş-di patrimoniu loati para nomu di pi teritoriili a vâsiliilori ali Uniuni, cata cum copuslu ti combaterea a traficlui cu lucri culturali. Eurodeputaţlli âlli caftâ a Comisillei Evropeanâ ş-a Servițiului Evropean di Acţiuni Externâ s-bagâ darea nâpoi a patrimoniului naţional român pi aghenda bilateralâ diplomaticâ ți reglementeadzâ ligâturli UE-Arusia, unâ-ș-unâ ți contextul reghional va s-da izini la ahurhearea diznău a dialoglui politic anamisa di aesti părţâ.

Tu chirolu a Protlui Polimu Mondial, anamisa di 1916 şi 1917, România âlli pitricu ali Arusíi ţaristâ, soațâ, yiștearea naţionalâ (ți avea multâ malmâ, lucri di partimoniu, colecţii di artâ, stulii, arhivi), ta s-hibâ afiriti ma s-hibâ acâțatu teritoriul naţional di trupili a ehtsrâloru ghirmañi, avstro-ungari, vâryari ș-turțâ. Dupâ yinearea la puteari  a reghimlui bolșevic thimillusitu di Vladimir Ilici Lenin, Arusia țânu cu zorea yișterea ș-nu vru s-u da nâpoi, iara nai cama marea parti ditu lucârli axiziti nu furâ turnati pânâ tora. Ti problema a turnârillei ali Yișteari sâ zburâ, fârâ succes, chiro di dețenii, di unâ comisíi mixtâ româno-aruseascâ.

 

Di prezidentul Iohannis, la NATO 

Prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, va ș-bitiseascâ, tu 2024, doilu mandat prezidenţial di cinci ani la cari Constituţia âlli deadi ândreptu. Şi, lucru minduit di mulţâ, el ş-aspusi, marţâ, candidatura la pothisea di secretar gheneral ali NATO. Pothisi, ți, tut anlu aestu ş-tut dupâ un dețeniu, va u alasâ norvegianlu Jens Stoltenberg.

Ți-lli da-ndreptu al Iohannis la şefia ali alianţâ politico-militarâ nai ma vârtoasa ditu istuoríi suntu, dzâți elu, achicâsearea ahândoasâ a provocârilor cu cari s-alumtâ aesta, cata cumu ş-performanţili tu NATO a Românillei, viținâ cu Ucraina acâțatâ di trupili aruseșțâ. “Tu unu contextu di securitati mintitu, vâsilia a noastâ s-aspusi unu sturu di stabilitati tu reghiuni” – dzâsi nica şeflu a statlui, adâvgândalui câ vini oara România sâ-şi llea unâ borgi ș-ma mari tu arada a structurlor di cumânduseari euroatlanticâ.

Ditu câti știmu tora, di oarâ, prezidentul a Românillei va lu-aibâ contracandidat la şefia NATO premierlu olandez Mark Rutte, ți ș-elu s-tradzi ditu politica naţionalâ. Elu paris-hibâ ma vrutu câțe ari andrupâmintul a mărilor puteri ditu NATO: Statili Uniti, protlu tu arada a membriloru isa ditu Alianţâ, Marea Britaníi, Franţa ş-Ghirmânia. Ama alidzearea s-fați pritu consultări diplomatiți anamisa di tuti statili membri, iara apofasea esti datâ tu padi maș cându s-agiundzi la un consensu ti un singur candidat. Iara Rutte, nu para easti vrutu tu canțelariili ditu Turchíi, Româníi, Ungaríi/Mâgiríi ică Vâryâríi, sh-easti tora alargu di aestâ unanimitati.

 

Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ

România nu va s-pitreacâ alumtâtori tu Ucraina – spusi, tut marţâ, prezidentul Iohannis, dzâcândalui câ Ucraina nu easti membru NATO, dirmi nu poati s-hârseascâ di prezenţa a trupilor ali Alianţâ “Noi andrupâmu Ucraina tu multi turlii şi-va s-adrămu ași ș-ma largu” – cundille şeflu a statlui. “Unâ posibilâ pitrițeari di alumtâtori tu Ucraina nu poati s-hibâ acâțatâ tu isapi sum mandat NATO, câțe Ucraina nu easti aliat NATO” – dzâsi Iohannis nica unâ oarâ. El adâvgă câ “ma s-facâ achicâseri bilaterali anamisa di un stat ş-Ucraina, pi ițido temâ, eali va s-hibâ tiñisiti.”

 

Di icunumíi, la OCDE 

Icunumia a Românillei poati s-aibâ unâ crişteari di 3,1% anlu aestu ş-di 3,3% anlu ți yini – dzâsi secretarlu gheneral a Organizaţillei ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ (OCDE), Mathias Cormann. El aspusi că instituţia ți u cumândâseaști luyursești unâ scâdeari a inflaţillei, ta s-ducâ ma largu proțeslu di convergenţâ a Românillei, cu unâ crișteari niacumtinatâ a standardilor di banâ ş-a pâradzloru, ama, ti scupolu aestu, va s-hibâ ananghi di reformi susto.

Uidisitu cu secretarlu gheneral ali OCDE, țânearea a oamiñlor activi ti unu chiro ma lungu tu activitati va s-aibâ efecti pozitive ti icunumíi. Tutnâoarâ, easti ananghi di un grad di conformari fiscalâ ma mari. Ași cum dzâți secretarlu gheneral ali OCDE, angreacâ ş-filisearea acutotalui a fondurlor evropeani, ta s-creascâ productivitatea. România aproachi 28,5 miliarde di euro fonduri ti recuperari, un proțentu multu mari ditu PIB, ți lipseaști s-hibâ investit tu zona di infrastructurâ ş-di transportu – dzâsi nica Mathias Cormann.

 

Di vizi, cu Simona Halep 

Giucâtoarea românâ di tenis Simona Halep fudzi luni Miami, iu va s-gioacâ protili meciuri ufițiali dupâ cama di unu anu ş-giumitati di suspendari, di itia a unlui ași-spus dopaj. Tu unâ postari pi unu singiru di suțializari, numirlu unu di ma ninti a tenisului feminin mondial âlli hâristusi ali Ambasadâ a Statilor Uniti ti andrupâmintul ți-lli lu deadi ta s-llea viza emu ea, emu echipa a llei. Tutnâoarâ, giucâtoarea di tenis âlli ângâsâi româñlli ta s-andrupascâ programlu Visa Waiver. Ași, ea lâ gri ațiloru ți au vizi, s-li adarâ diznău, tamamu ș-pritu poştâ. Tu ahtari turlíi va s-creascâ rata di vizi aprucheati, unâ condiţíi di simasíi ta s-intrâ România tu aestu program di acțes libiru tu Statili Uniti. Turneulu di Miami va s-ahurheascâ tu dzuua di 17 di marțu.

 

Autor: Bogdan Matei

Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 08 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

Alidzeri locale și europeani tru România Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 01 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Mutări electorali Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company