Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024

Pi șcurtu: Premierlu a Românillei, tu vizitâ tu Italíi/ Prognozi icunomiți/ Atacu ciberneticu pi spitalili ditu Româníi/ Medalii di malmâ ș-bâcâri ti sportivilli româñi

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024
Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024

, 18.02.2024, 15:06

Premierlu a Românillei, tu vizitâ tu Italíi


România şi Italia trec tu unâ nauâ etapâ di dezvoltari a Parteneriatului a lor strateghic faptu ma vârtos, dzâsi, gioi, Roma, protlu-ministru Marcel Ciolacu. Elu cundille că declaraţia comunâ ți u simnă cu premierlu Giorgia Meloni bagâ thimellu a unlui planu di acţiuni cari va s-facâ ma vârtoasi la unu altu livelu ligâturli aților dauâ stati. “Nâ lo hari dișcljidearea ali doamnâ prezidentu Meloni tu ți mutreaști intensificarea a lucrului icunomic deadun, ama ș-ti valorizarea a diasporâllei româneascâ iu bâneadzâ tu Italíi, cata cum ș-ali comunitati italianâ ditu vâsilia a noastâ”, dzâsi Ciolacu, tu moabețli ți li avu cu omologlu a lui italianu. Marcel Ciolacu lâ dzâsi a româñiloru ditu Italíi că autorităţli di Bucureşti suntu la dispoziţia a lor ș-lâ hâristusi a premierlui italianu ş-a Ministerlui a Lucurlui ş-a Politițlor Suțiali ditu aestâ vâsilíi ti dișcllidearea a catastisillei tu ți mutreaști aflarea di tropuri tu dosarili di pensíi ti româñilli ți lucrarâ tu Peninsulâ.


Tutnâoarâ, şeflu ali Chivernisi ș-aspusi umutea că premierlu Meloni va s-andrupascâ ş-demersurli ti bitisearae a pâzârâpseriloru ti achicâseara anamisa di Episcopia Ortodoxâ Româneascâ ş-Cabinetlu italian, ahurhiti tu 2012, tu ți mutreaști statutlu a clerlui ortodoxu românescu, anda Episcopia Ortodoxâ easti unâ andrupari di simasíi ti româñilli ditu Italíi. Tu şedinţa comunâ a aților dauâ Chivernisi, subiectul di prota thesi fu ti dimensiunea icunomicâ, anda alâxerli cumerțiali bilaterali tricurâ di 20 miliardi di evradz tu 2023, unu nău recordu. “Italia easti doilu parteneru cumerțialu a Românillei. Tu idyiul chiro, bagu oarâ, cu mirachi, că româñilli, agiumsirâ pi doilu locu tu clasamentul a xeñilor ți ș-dișcllidu unâ emburlâchi tu Italíi, cu dzăț di ñilli di firmi ş-întreprinderi individualiˮ, cundille Ciolacu. Elu lansă ş-unu apelu ti firmili italieni ta s-investeascâ tu Româníi. Pi di altâ parti, andamusea a Cabinetilor di Bucureşti ş-Roma dusi la moabeț pi temili ali aghendâ evropeanâ ş-internaţionalâ. Tut gioi, premierlu Ciolacu fu aprucheatu Vatican, tu audienţâ privatâ, di Papa Francisc, iara dapoaia zburâ cu secretarlu di statu a Sâmtului Scamnu, cardinallu Pietro Parolin. Vizita ali delegaţíi româneascâ tu Italíi s-bitisi cu un forum icunomicu italo-românescu. Ñiercuri, tu prota dzuuâ ali vizitâ tu Italíi, şeflu a Executivlui di Bucureşti s-adună cu primarlu di Roma ş-cu reprezentanţâ ali comunitati a româñilor ditu Peninsulâ.



Prognozi icunomiți


Banca Naţională a Românillei alâxi pi lișoarâ scâdeari, pânâ di 4,7%, prognoza tu ți mutreaști livellu a inflaţillei tu bitisita a aluștui anu ş-anticipeadzâ ti bitisita a anlui 2025 unâ valoari di 3,5 proțenti. Guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, dzâți că ari, ama, unâ seríi di factori interni ş-externi ți pot s-bagâ vula pi evoluţia a inflaţillei, prit cari nai ma di simasíi suntu conduita ali politicâ fiscalâ, cata cumu ş-evoluţiili ligati di ațeali dauâ conflicti militari ți s-dizvârtescu tora. Pi di altâ parti, Banca Țentralâ nu excludi unâ scâdeari a toclui di politicâ monetarâ, di cara, di șcurtu chiro, apufusi ca aestu indicator s-armânâ la 7% pi anu. Uidisitu cu guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, scâdearea a toclui di referinţâ, acâțatu tu isapi di ițido bancâ atumțea cându lâ da âmprumuturi a cliențâlor – persoani fiziți i companii -, poati s-facâ mași dupâ doi meși arada di scâdeari a inflaţillei. Tu arada a lui, Institutlu Naţionalu di Statisticâ scoati tu migdani că icunomia a Românillei criscu cu 2% tu 2023. Criștearea pisti livellu ânregistrat emu tu UE, emu tu zona evro, iu produslu internu brutu criscu cu mași 0,5 proțenti.



Atac cibernetic pi spitalili ditu Româníi


26 di spitali ditu Româníi, baș ș-Bucureşti, avurâ cripări, stâmâna aesta, di la unu atacu ciberneticu cari criptă datili ditu serverili aluștor unităţ, dzâsi Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ. Nai ma multili unităţ medicali aguditi avurâ, ama, cópii di siguranțâ. Ministrul a Sânâtatillei, Alexandru Rafila, dzâsi la RRI că niscânti ditu unităţli ți avurâ zñíi puturâ să-și andreagâ cripărli, iara instituţiili abilitati va s-adarâ unu nău standardu tehnic ți s-ancheadicâ ahtări acţiuni cari destabilizeadzâ sisteumlu medicalu. DIICOT dișcllisi unu dosaru penalu, iu s-adarâ cercetări penali tu rem, tu ligâturâ cu ataclu ciberneticu. Atacuri informatiți s-au faptâ ș-ma ninti pi instituții publiți ditu Româníi.



Medalii de malmâ ș-bâcâri ti sportivilli româñi


Mihaela Valentina Cambei fu premiatâ cu titlul di nai ma buna halterofilâ evropeanâ a anlui 2023, luni, Sofia, dupâ ți amintă trei medalii di malmâ la cat. 49 kg, la Campionatili Evropeni, dzâsi Federaţia Românâ di Halteri pi frândza a llei di Facebook. Pi di altâ parti, gioi, sportiva românâ Andreea Beatrice Ana amintă medalia di malmâ la cat. 55 kg, la Campionatili Evropeni di alumti ti seniori di Bucureşti, di cara u azvinsi, tu finalâ, pi Mariana Drăguţan ditu Republica Moldova. Tut gioi, sportivlu român Cătălin Preda amintă medalia di bâcâri tu proba masculinâ di ansâreri di la mari anălţimi (27 meatri), la Campionatili Mondiali de nataţíi di Doha, ditu Qatar. Românlu Constantin Popovici, ți ari titlulu mondialu, s-clasă maș pi loclu optu. La Mondialili di Fukuoka, di anu, Popovici amintă malma, iara Preda lo asimea. Popovici amintă malma ş-la Evropenili ditu 2022, iu Preda lo asimea.



Autoru: Leyla Cheamil


Armânipseara: Aurica Piha

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Friday, 24 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Monday, 13 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
一周要闻回顾
Eveniment Top Sunday, 28 April 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
一周要闻回顾
Eveniment Top Tuesday, 23 April 2024

Nai ma mârli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mârli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Eveniment Top Sunday, 11 February 2024

Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

Cartea a Prezidentului cătrã Parlamentu; Un nãu nom trã pregătirea militară a populaţiillei?; Meatri trã fermieri; Pledoarie trã Europa;...

Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024
Eveniment Top Sunday, 04 February 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 28.02.-03.02.2024

Defițitu ti vâsilíi/Lucru ti parlamentari/Hackeri ti premieru/Mită ti altu politițianu/Pâradz ti Ucraina/Tendzâ ti Cumata...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 28.02.-03.02.2024
Eveniment Top Sunday, 28 January 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

Tensiuni suțiali tu anlu anda s-facu di patru ori alidzeri / Drogurli suntu acâțati tu isapi / Dimisia/paretisea la livelu analtu tu Republica...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024
Eveniment Top Sunday, 21 January 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

Stâmânâ amplinâ di protesti tu Româníi / Yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatorii anglleațâ protestili / Compania Pfizer deadi tu...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company