Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie / Nomuri ma serti tu Românie / România ari unâ Strateghie naționalâ contra a traficlui di oamiñi / Portul Custanța ari 2 năi terminali

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top colaj 3x3

, 25.05.2024, 16:06

Protestili a arugațlor ditu Românie

Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati andicra di livellu criscut a impozitarillei pi lucru. Ândauâ ñilli di sindicalișțâ andreapsirâ unâ adunari dinintea a Chivernisillei, câftândalui scâdearea a impozitilor, ți li luyursescu para mări andicra di tiñia di cathi mesu. Protestatarilli minduescu că aestâ catastisi di tora nu lâ da curai a oamiñlor ta s-lucreadzâ, iara taxili mări duc la crișterea a lucrului pi pâzarea lai. Uidisitu cu Bloclu Național Sindical, România easti singura vâsilie ditu lumi iu contribuţiili a mediului di emburlâchi la sistemlu di securitati suțialâ furâ bâgati pi zverca a arugațloru ahurhiindalui cu anlu 2018.

BNS feați tâmbihi că România ari, tora di oarâ, unâ ditu nai ma mărli borgi fiscali pi custusearea a forţâllei di lucru ditu UE: 42,8% andicra di 38,6% media evropeanâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu BNS, ți scoati tu migdani datili Eurostat, arudzli ñiț şi taxarea multu mari u feațirâ România s-aibâ treia nai ma scâdzutâ ratâ a forţâllei di lucru ditu UE tu 2023, dupâ Italia ş-Gârția. Mași 69% ditu româñilli cu ilichia anamisa di 20 şi 64 di añi lucreadzâ, ți va s-dzâcâ că aproapea unâ treimi ditu româñi nu lucreadzâ.

Pi di altâ parti, datili a Institutlui Național di Statisticâ scotu tu padi că tiñia medie brutâ di cathi mesu agiumsi tu meslu martsu la 8.500 lei (vârâ 1.700 di evradz), iara valoarea netâ fu di 5.185 lei (1.040 di evradz), ți va s-dzâcâ unâ crișteari di cama di 6% andicra di meslu di ma ninti ş-aproapea 14 proțenti andicra di meslu marțu 2023. La pârâstâseara a raportului ti inflație, guvernatorlu Mugur Isârescu feați tâmbihi că tu Românie tiñia di cathi mesu creaști di arada ma multu di productivitati, iara aestu lucru agudeaști și inflaţia. Ași, BNR alâxi pi crișteari prognoza di inflație ti bitisita aluștui anu, di la 4,7 la 4,9%. Uidisitu, ama, cu prognoza di primvearâ ali Comisie Evropeanâ, România va s-aibâ tu bitisita a anlui 2024, unâ inflație di aproapea 6 proțenti, ma mult di diplâ andicra di media evropeanâ minduitâ. Mugur Isârescu exiyisi, tu contextu, că România avu un ritmo ma ayalnicu di crişteari a inflaţillei tu añilli di ma nâpoi ș-tora, ari idyealui, un ritmo cama ayalnicu di scâdeari a aluștui indicator andicra di vâsiliili ditu reghiuni cu cari fțemu biani.

Nomuri ma serti tu Românie

Parlamentul di București apruche unu nomu prit cari șoferilli acâțaț ambitaț i drogaț la volan pot s-armânâ fârâ permis auto ti unu chiro di pânâ di dzați añi. Documentul nu lâ da izini, tutnâoarâ, ta s-amânâ pideapsa cu ahapsea ti ațelli condamnaţ că vâtâmarâ cu aftuchina pi vârâ, anda eara ambitaț i avea loatâ substanţi psihoactivi. Ițido omu, acâțatu tu trafic, anda u duțea amaxea sum influenţa a alcoollui ică a substanţilor psihoactivi, pi ninga pideapsâ, nu va s-aibâ izini s-u ducâ aftuchina pânâ di 10 añi, iara nu 5 añi, cum easti tora. Maca ei adarâ unu acțidentu rutier ș-vatâmâ pi vârâ, pideapsa va s-hibâ anamisa di 15 şi 25 di añi di zundani. Ma multu, actul normativ pruveadi că oamiñilli acâțaț cu substanţi ți suntu paranomu, nu va s-pâlteascâ mași girimé, ama va s-adarâ ș-ahapsi. Leghislativlu român apruche ș-nomlu ți pruveadi că oamiñilli ți lipseaști s-hibâ arcaț tu zundani, ama fudzirâ ditu vâsilie, va s-lipseascâ s-pâlteascâ ti turnarea loru tu Românie. Cratlu va ș-llia nâpoi hargea ti aduțearea a loru tu vâsilie. Uidisitu cu ministrul a Giustiţillei, Alina Gorghiu, pâradzlli hârgiuiț ti cathi omu turnatu tu vâsilie, ta sâ-și adarâ aoa pideapsa, easti anamisa di ndauâ ñilli di evradz şi 25.000 di evradz, pâradz ți tora âlli pâlteaști cratlu, ama numirlu a condamnațloru ți llea calea a xeaniloru creaști di anu-anu.

România ari unâ Strateghie naționalâ contra a traficlui di oamiñi

Câtâyursitâ tu añilli di ma ninti ti misurli fârâ hâiri di dânâseari a traficlui di oamiñi, România anchisi luni Strateghia naționalâ contra a traficlui di oamiñi 2024-2028 pritu cari-și pripuni sâ scadâ aestu fenomenu, s-aflâ victimili, s-lâ da asistențâ și s-pidipseascâ traficanțâlli. Andicra di ahurhita a añilor 2000, vâsilia adră jgllioati trâ ninti tu gairețli di dânâseari a fenomenlui, emu ti adrarea a planlui legal, emu ti andridzearea instituţionalâ di cari easti ananghi, ama ari nica multi lucri te-adrari, dzâcu ațelli ți loarâ parti la anchisita a strateghillei. Uidisitu cu Ministerlu di Afaceri di Nuntru, Strateghia contra a traficlui di oamiñi easti adratâ pi patru sturi: s-lucreadzâ di ninti ta s-nu s-facâ ahtări lâieț, s-pidipseascâ, s-veaglji și s-lucreadzâ deadunu cu alti instituții. Tutnâoarâ, da unu planu limbidu di lucru ți ari tu umuti fâțearea ma bunâ a capațitatillei a tâtâloru structurlor ți lucreadzâ ti dânâsearea a traficlui di oamiñi. Uidisitu cu datili ali Aghenție Naționalâ Contra a Traficlui di Oamiñi, di la thimillusearea ali aghenție, tu 2005, dirmi aoa ș-19 di añi, tu Românie furâ 19.000 di victimi a traficlui di oamiñ și cama di 4.000 di oamiñi giudicaț. Tu contextu, autoritâţli dzâcu că s-aflarâ călliuri di lucru, ari parteneriati şi va s-hibâ dati și resursili uidisiti ti dânâseara a aliștei lâeațâ/bileai.

Portul Custanța ari 2 năi terminali

Portul românescu Custanța la Amarea Lai va ș-adarâ ma mari capațitatea di lucru cu dauâ năi terminali. Unlu di eali va s-agiutâ la discârcarea a camioanilor pe arâhotari ândreptu di pi navi ș-va s-lucreadzâ cu pânâ la 80.000 di aftuchini tu anu, iara unu terminalu cargo va s-lucreadzâ cu echipamenti agabaritiți ti pârmâtii greali ş-voluminoasi. Năili fațilităț va s-ducâ la criştearea a ligâturloru anamisa di servițiili ți suntu tora di transportu maritim şi feroviar (calea di heru) tu Românie, ama va s-aibâ hâiri ș-ti urdinarea a pârmâtiiloru anamisa di Evropa continentalâ ş-Amarea Lai, Amarea Adriaticâ ş-Amarea ditu Arațili/Ncheari. Investiţia fu di vârâ 65 di miliuni di evradz, dezvoltatâ di compania DP WORLD ditu Dubai, Emiratili Arabi Uniti. Custanța easti nai ma marli portu di containeri di la Amarea Lai, iara anlu ți yini lipseaști s-dișcllidâ aoa nica unâ platformâ multitransportu dupâ investiţii di 50 di miliuni di evradz adrati di idyea companie tu Românie.

Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Aurica Piha

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 08 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

Alidzeri locale și europeani tru România Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 01 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Mutări electorali Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company