Habari dit bana romaneasca si internationala (05.10.2016)
BUCURESTI — Premierulu tehnocrat al Romaniei, Dacian Ciolos, declarăă, ază, ca Bucurestiul are dor să hibă parte a nucleului di integrare europeană, avânda hâlăţâle si vol’ia politică necesare tra sa aducă valoare adăvgată în dezbatirea mutrinda v’initorulu a UE. In discutia avuta, la Bucuresti, cu negociatorulu sef al Comisilei Europeană trâ Brexit, Michel Barnier, Ciolos are subliniată si faptul ca România va pril’ia presedintilia Consiliului UE în prima giumitate a anului 2019, cand va hiba finalizate negocierile trâ iesirea Marilei Britanie di-tru UE. Vizita in Romania a lu Barnier, fost ministru francez di Externe si fost comisar european, fu programata la maşi patru dzâle di la priloarea funcţilei di negociator. El va să află poziţiile a statilor membre faţă di modulu în care va să si producă ieşirea Marilei Britanie din Uniunea Europeană, decisă pri-tru referendumul di asta veară. Negocierile efective lipseaşte să acaţă anulu v’initor, după ţi Londra va depună ofiţial câftarea di părăsire a Uniunilei, iar temile ţeale ma sertile mutrescu accesulu la pâzarea unică europeana şi, respectiv, accesul pi pâzarea britanică a lucrului.
Florentin Căpitănescu, 05.10.2016, 21:00
BUCURESTI — Premierulu tehnocrat al Romaniei, Dacian Ciolos, declarăă, ază, ca Bucurestiul are dor să hibă parte a nucleului di integrare europeană, avânda hâlăţâle si vol’ia politică necesare tra sa aducă valoare adăvgată în dezbatirea mutrinda v’initorulu a UE. In discutia avuta, la Bucuresti, cu negociatorulu sef al Comisilei Europeană trâ Brexit, Michel Barnier, Ciolos are subliniată si faptul ca România va pril’ia presedintilia Consiliului UE în prima giumitate a anului 2019, cand va hiba finalizate negocierile trâ iesirea Marilei Britanie di-tru UE. Vizita in Romania a lu Barnier, fost ministru francez di Externe si fost comisar european, fu programata la maşi patru dzâle di la priloarea funcţilei di negociator. El va să află poziţiile a statilor membre faţă di modulu în care va să si producă ieşirea Marilei Britanie din Uniunea Europeană, decisă pri-tru referendumul di asta veară. Negocierile efective lipseaşte să acaţă anulu v’initor, după ţi Londra va depună ofiţial câftarea di părăsire a Uniunilei, iar temile ţeale ma sertile mutrescu accesulu la pâzarea unică europeana şi, respectiv, accesul pi pâzarea britanică a lucrului.
(Florentin)
BUCURESTI – Guvernul di la Bucuresti anuntăă ca intenţioneadză să scoată la vindeare pachetile di acţiuni la societăţ aflate în proprietatea statului şi să privatizeadză companii care si confruuntă cu situaţii financiare dificile. Într-un memorandum publicat pi pagina ofiţială di internet a Executivului, sunt prezentate misurile loate în calcul trâ ndaua importante companii di stat. Ministerulu a Economiilei propune lansarea a unor oferte publiţe trâ circa 15% di acţiunile pi care li are la Complexul Energhetic Oltenia (sud) şi la Hidroelectrica, statulu urmânda să ţână în continuare pachetulu majoritar. Şi di la Rompetrol va hiba scoase la licitaţie publică piste 25% di acţiuni. Ministerulu a Transporturilor intenţioneadză să majoreadză capitalul soţial, pri-tru emiterea di nale acţiuni, la Compania Naţională Aeroporturi şi la Administraţia Portuară, în proporţie di 20-25%, urmânda ca în cazulu CFR Prâmâtie să aibă loc ună nauă mutrită di privatizare a societatilei. (Bogdan Matei)
Bucureşti – Ministrulu roman di Interne, Ioan-Dragoş Tudorache, partiicipa, pana mâne, în Bulgaria, la Conferinţa di lansare a naualei Aghenţie FRONTEX – Aghenţia Europeană trâ Poliţia di Frontieră şi Garda di Coastă. La reuniune partiicipă comisarulu european pi probleme di Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos, premierulu a li Slovachie, miniştrili di interne a li Bulgarie, Slovachie, Turchie şi Grăţie, pricum şi directorulu executiv a Aghenţiilei Frontex, Fabrice Leggeri. Naua Aghenţie Europeană va hibă formată di-tru Aghenţia FRONTEX şi autorităţâle naţionale a statilor membre, responsabile di ghestionarea frontierilor, inclusiv garda di coastă în misura tru care îndeplineaşte sarţini di control la frontieră. Statile membre va contribuie la efortul comun di securizare a frontierilor externe pri-tru bâgarea la dispoziţia a Agenţiilei di poliţişti di frontieră şi alte categorii di personal. A Româniilei îl’i cade după isape ună contribuţie di 75 poliţişti di frontieră trâ constituirea echipilor europeane di intervenţii rapide la frontierile externe, situându-se, aşi, pi loculu 6 la aţestu ghen di operaţiun’i. (Aura Spiridon)
