Habari dit bana romaneasca si internationala (10.11.2016)
Washington — Presedintile in exercitiu a SUA, democratulu Barack Obama, lu apruche, azâ, la Casa Alba, pi succesorulu sau, repubicanulu Donald Trump, trâ discuţii cu scupolu să asiguripsească ună tranziţie lentă a putearilei. Tut ază, Trump lu invităă pi premierulu britanic, Theresa May, sa faca ună vizita ofiţiala, cat mai curundu posibil, tru SUA. Tru discuţia telefonica avuta, Theresa May l’i-are transmisă a lu Trump că are dor ca, unăoară cu iesearea di-tru Uniunea Europeană, Marea Britanie să-si consolideadză relatiile comerciale si di investitii cu SUA. Pi di alta parte, tru mai multe politii americane continuară protestile dupa aleadzirea lu Trump în funcţia di preşedinte a Statilor Unite. Manifestanţâl’i, purtânda flambure şi pancarte anti-Trump, blocară traficulu în ma multe politii, ama, uidisit a poliţilei, ţeale ma multe proteste fură paşniţe, cu irine.
Florentin Căpitănescu, 10.11.2016, 22:24
Washington — Presedintile in exercitiu a SUA, democratulu Barack Obama, lu apruche, azâ, la Casa Alba, pi succesorulu sau, repubicanulu Donald Trump, trâ discuţii cu scupolu să asiguripsească ună tranziţie lentă a putearilei. Tut ază, Trump lu invităă pi premierulu britanic, Theresa May, sa faca ună vizita ofiţiala, cat mai curundu posibil, tru SUA. Tru discuţia telefonica avuta, Theresa May l’i-are transmisă a lu Trump că are dor ca, unăoară cu iesearea di-tru Uniunea Europeană, Marea Britanie să-si consolideadză relatiile comerciale si di investitii cu SUA. Pi di alta parte, tru mai multe politii americane continuară protestile dupa aleadzirea lu Trump în funcţia di preşedinte a Statilor Unite. Manifestanţâl’i, purtânda flambure şi pancarte anti-Trump, blocară traficulu în ma multe politii, ama, uidisit a poliţilei, ţeale ma multe proteste fură paşniţe, cu irine.
(Florentin)
Bucuresti — Presedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, declarăă, ază, că vrea u promulgaa leadzea recentu adoptata in Parlamentu prin care sunt anulate 102 taxe nefiscale ma că aţeasta s-nu avea si eliminarea taxâlei radio-tv. Sefulu a statului dzâse ca taxa radio-tv fu eliminată fără discutii publiţe si fara consultarea ţilor daua institutii media. El preciză ca-l’i viniră solicitări trâ respindzirea leadzilei inclusiv di la organizatii si organisme internationale. Declaratiile fură fapte la dezbatirea “Eliminarea taxâlei radio-tv – agiutor sau fuvirisire a misiunilei a societăţâlor publiţe de radio şi televiziune?”. Adunarea avu ca scupo asiguripsirea a unui dialog întră sefulu a statului şi jurnalişti, reprezentanţâ a organizaţiilor di media şi membri a societatilei civilă, dispre situaţia posturilor publiţe di radio şi televiziune. Intr-ună alta dezbatire, tot pi aţist subiectu, care avu loc luni, la Televiziunea Română, fu evidenţiat faptul că pri-tru renunţarea la taxa radio-tv şi finanţarea di la bugetulu di stat si tal’ie ligătura directă întră cetăţean şi serviciile publiţe. In plus, eliminarea taxâl’ei poate să bagă în pericol insăşi funcţionarea, di la 1 ianuarie, a ţilor dauă servicii publiţe di radio şi televiziune.
(Florentin)
CHISINAU – Ministrulu roman a Justiţilei, Raluca Prună, oferii agiutorulu a Bucurestiului trâ reformarea justiţilei in Republica Moldova viţina (ex-sovietica, majoritar romanofona). Cu ocazia a unui forum organizat la Chisinau si consacrat a combaterilei a li corupţie, ea sumcundil’e că un stat nu poate să hiba modernizat şi reformat fără ună justiţie independentă. Uidisita a unui comunicat a ministerului a Justiţile di la Bucuresti, Forumulu easte organizat di d-na Pruna împreună cu omologulu a l’ei din Republica Moldova, Vladimir Cebotari, şi îşi propune să si constituie în principala platformă di comunicare care să conducă la dezvoltarea a cooperarilei bilaterală ţru aţist domeniu. (Bogdan Matei)
