Habari dit bana romaneasca si internationala (14.09.2016)
Bucuresti – Guvernul di la Bucuresti adoptăă, ază, ună ordonanţă di urgenţă tru ţi mutreaşte politele di asigurare auto obligatorie (RCA), pri-tru care sunt îngl’eţate preţurile la primile di asigurare pi ună perioadă di şase meşi. Premierulu Dacian Ciolos preciză că Autoritatea di Supravigl’eare Financiara va să stabilească, în termen di 30 di dzâle, un preţ di referinţă. Tru arada lor, patru di aţeale şase asociaţii patronale din transporturile rutiere, pi geadeie, anuntară că va să protesteadză, mâne, la Bucureşti, dinintea sediului a Guvernului, fata di preturile exagerat di mări la politele RCA. Pi di alta parte, tut ază, Executivulu adoptăă Master Planulu Gheneral di Transport a li Românie. Ministrulu di resort, Sorin Buşe, declară ca Master Planulu pruveade construcţia a circa 6.800 di km di drum, di care piste 1.500 di km di autostradă, şi modernizarea a piste 5.000 di km di cale ferată, a 15 aeroporturi şi a piste 30 di porturi.
Florentin Căpitănescu, 14.09.2016, 22:18
Bucuresti – Guvernul di la Bucuresti adoptăă, ază, ună ordonanţă di urgenţă tru ţi mutreaşte politele di asigurare auto obligatorie (RCA), pri-tru care sunt îngl’eţate preţurile la primile di asigurare pi ună perioadă di şase meşi. Premierulu Dacian Ciolos preciză că Autoritatea di Supravigl’eare Financiara va să stabilească, în termen di 30 di dzâle, un preţ di referinţă. Tru arada lor, patru di aţeale şase asociaţii patronale din transporturile rutiere, pi geadeie, anuntară că va să protesteadză, mâne, la Bucureşti, dinintea sediului a Guvernului, fata di preturile exagerat di mări la politele RCA. Pi di alta parte, tut ază, Executivulu adoptăă Master Planulu Gheneral di Transport a li Românie. Ministrulu di resort, Sorin Buşe, declară ca Master Planulu pruveade construcţia a circa 6.800 di km di drum, di care piste 1.500 di km di autostradă, şi modernizarea a piste 5.000 di km di cale ferată, a 15 aeroporturi şi a piste 30 di porturi.
(Florentin)
Bucuresti — Curtea Constituţională a Romaniilei (CCR) respinse, ază, sesizarea Guvernului mutrinda Leadzea a salarizarilei unitară trâ personalul plătit din fonduri publiţe, care pruveade, intră alte, acordarea a unei artimaie di 15% a ţilor cu titlu di doctor. Executivulu sustâne ca un ahtare actu normativ poate să genereadză interpretări şi ună bâgare tru practichie subiectivă. In plus, Guvernul reclama că textul referitor la majorarea cu 10% a salariului trâ aţel’i din instituţii di stat pot să aibă un impactu financiar care nu poate să hibă acoperit din buget. Curtea admise, pi di altă parte, sesizarea a Executivului tru ţi mutreaşte majorarea salariilor trâ angajaţâl’i din Ministerul a Transporturilor. Uidisit cu spusa CCR, actul normativ discrimineadză alte categorii di funcţionari şi v’ine în contradicţie cu principiul a egalitatilei în drepturi, reglementat di Leadzea Fundamentala.
(Florentin)
Strasbourg – Preşedintile a Comisilei Europeană, Jean-Claude Juncker, are declarată ază, în cadrul a discursului a lui mutrinda starea a Uniunilei, că aesta respectă ama regretă decizia a Marilei Britanie di părăsire bloculu comunitar. El sumcundil’e, ama, că UE nu easte în pericol din cauza Brexitului. “Va să him fericit, hârioşi, ma că cererea, câftarea, mutrinda Brexit va să hibă faptă cât mai curundu trâ faţire ceapile necesare, ahtare turlie încât relaţiile cu Marea Britanie să poată să l’ia ună nauă formă” – dzâse Jean-Claude Juncker în plenulu a Parlamentului European. El pledă, zburâ, trâ creaştirea a integrarilei în Europa, care ama nu lipseaşte să alasă în plan secund interesile a statilor naţionale.
(Daniela Budu)
BUCURESTI — Ază fu ultima dzuuă în care cetăţeanil’i români di-tru xinătate putură să si înscrie în Reghistrul Electoral, în perspectiva a alidzerilor parlamentare di-tru 11 andreu. Uidisit a datilor chentralizate di Autoritatea Electorală Permanentă, piste 10 di m’il’e di solicitari fură validate. Di aestea, cama di 7.200 si referă la votulu prin corespondenţă, iar circa 2.800 la votulu în secţii. Sigura, va să hibă înhiinţate, după solicitările fapte di minim 100 di alegători, ţinţe secţii suplimentare — patru în Republica Moldova şi una în Spania.
(Florentin)
