Habari dit bana romaneasca si internationala
Bucuresti – Proiectul di nom tra salarizarea a bugetarilor fu votat, ază, di Camera a Deputaţilor di Bucuresti, tru harea di for decizional. Cara tru ahurhită protili majorări era programati tra 1 di alunar, atea dit soni variantă aprukeata pruveade că, di la 1 di yinar 2018, tuţ bugetarl’ii va s-aiba una creaştire a tin’iilei di cafi mes brut cu 25%. Deapoa, di la 1 di martu, profesorl’ii şi yeatarl’i va s-aiba ma multu dgheafuraua di paradz taxită. Vom reveni.
Bogdan Matei, 07.06.2017, 17:33
Bucuresti – Proiectul di nom tra salarizarea a bugetarilor fu votat, ază, di Camera a Deputaţilor di Bucuresti, tru harea di for decizional. Cara tru ahurhită protili majorări era programati tra 1 di alunar, atea dit soni variantă aprukeata pruveade că, di la 1 di yinar 2018, tuţ bugetarl’ii va s-aiba una creaştire a tin’iilei di cafi mes brut cu 25%. Deapoa, di la 1 di martu, profesorl’ii şi yeatarl’i va s-aiba ma multu dgheafuraua di paradz taxită. Vom reveni.
(Leyla Cheamil)
WASHINGTON — Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, cari fati una vizita die lucru tru Statele Unite, l’ia parti, ază, Washington, la una dezbatere consacrata tra Parteneriatlu Strategic bilateral, simnat aoa si 20 ani. Tut aza, şeflu a statlui s-andamuseasti la Ambasada ali Românie cu reprezentanţal’ii a comunitatil’ei romaneşti dit Statele Unite. Gioi, Iohannis avu una moeabeti cu directorlu ali Agentiei Centrale di Informatii (CIA), Mike Pompeo, a curi al’I pitricu aprecierea tra excelenta colaborare anamisa di serviciile speciale americane şi române. România, spusi prezidentul, akicaseasti ca, inclusiv prit serviciile di informatii, s-cilastasească ca un izvur di securitate la nivel internaţional. Kipita a vizital’ei easti programata viniri, candu presedintele roman va s-aiba moeabeti cu omologlu a lui, Donald Trump. Iohannis easte primlu şef di stat dit Europa Centrală şi de Est aprukeat di prezidentul a Statelor Unite di la priloarea a mandatlui. (Bogdan Matei)
PARIS – România aderă, aza, la Agenţia tra Energie Nucleară (ENA) a Organizaţiei tra Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Ceremoniile s-tanu Paris, tru prezenţa a premierului Sorin Grindeanu si a secretarului general al OECD, Angel Gurria. Gioi, seful a Guvernului di Bucuresti ari programată una andamusi cu omologul a lui francez, Edouard Philippe. Traditional francofona si francofila, Romania easti ligata di Franta prit un parteneriat strategic, simnat tru 2008. Grindeanu easi nkisitu vizita Paris deadun cu ministrul tra Finanţi, Viorel Ştefan, cari l’ia parti, tut ază, la simnarea a unei Convenţii internaţionale tru domeniul fiscal, agreată di 60 di stati s-cama. Protlu scupo a aistei easti contracararea a practitlor companiilor multinaţionale, cari-şi transferă amintatitli tru vasilii cu impozite scădzute ica tru paradisuri fiscale, lucru ti n’icsureadza ancasărle la bugetili di stat. (Bogdan Matei)
Bruxelles – Comisia Europeană a propus, miercuri, un fond european pentru apărare menit să promoveze o investiție mai coordonată a statelor membre UE în cercetarea, dezvoltarea de prototipuri și achiziționarea de echipamente și tehnologie militară. Acesta ar urma să reunească pe termen mediu până la 5,5 miliarde de euro anual, bani proveniți din sectorul public și privat. Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a prezentat un document de reflecție care prezintă trei posibile niveluri de integrare în domeniul apărării comune. Potrivit oficialilor europeni, statele membre vor rămâne suverane în domeniul apărării, însă influența lor va spori, iar banii alocați în acest domeniu vor fi folosiți mai eficient. Aceste propuneri vor fi reluate vineri de președintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, în cadrul Conferinței pentru securitate și apărare de la Praga.
(Daniela Budu)
Paris — Nai ghini clasata agiucătoare română di tenis, Simona Halep, numirlu patru tru ierarhia mondială, s-califica tru semifinalile a turneului di Roland Garros, doilu du Mare Slem a anului, n’iercuri, după una turnari senzatională tru cireclu di finală cu ucraineanca Elina Svitolina, aminta cu 3-6, 7-6 (6), 6-0. Ma largu, Halep va u andamuseasca agiucătoarea cehă Karolina Pliskova (3 WTA) cari u azvimsi frantuzoaica Caroline Garcia (27 WTA). Tut n’iercuri, preacl’ea formată dit agiucătoarea română di tenis Irina Begu si chinezoaica Saisai Zheng fu azvimtă di preacl’ea australiana Ashleigh Barty/Casey Dellacqua cu 6-3, 6-4, tru cirecurli di finală a probal’ei feminina di dublu dit arada a turneului. Tru arada a lor, Raluca Olaru si ucraineanca Olga Savciuk va s-agioaca cu preacl’ea Yung-Jan Chan (Taiwan) / Martina Hingis (Elvetia).
(Daniela Budu)
Armanipsearea: Tascu Lala
