Misuri contra a zñiiloru fapti di xeri
Tu cama 600 di localităţ ditu Românie, lâ si da apâ a oamiñiloru mași ti niscânti sâhăț tu dzuuâ di itia a xerillei.
Tașcu Lala, 28.08.2024, 19:35
Dalga di câñinâ ți aduți zñie tu Românie nica ditu meslu cirișaru va s-tragâ, preayalea-ayalea, sh-aestu lucru va s-facâ tu nai ma marea parti ditu vâsilie. Oamiñilli va s-poatâ sâ-și yinâ tu ori dupâ temperaturli multu analti, disconfortul termic multu mari ş-nopţâli tropicali ți țânurâ aproapea tutâ veara. Dipu ș-ași, kirolu s-aspuni ma câldârosu di cumu easti di-arada, iara ploiurli suntu pțâni.
Meteorologlu Iris Răducanu: „Tu dzuua di ñiercuri va s-facâ nica câroari mari tu reghiunili ditu ascâpitatâ, aclo iu, local, va s-facâ nica câñinâ, disconfortul termicu va s-hibâ mari ș-temperaturli maximi va s-hibâ pânâ di 35°. Tu notlu a vâsilillei, kirolu va s-hibâ, di arada, instabil ş-va s-facâ cându ș-cându ploai, cu kiritu, iara vimtul va s-mutâ di oarâ-oarâ.”
Instabilitati va s-facâ ș-tu notu-ascâpitatâ, niheamâ tu apiritâ, tu munti ş-pi locări cama pțâni tu chentru ș-tu arațili. Dupâ trei meși câldâroși ș-cu xeri, cum va s-facâ kirolu tu meslu yizmâciuni? Diznău nâ dzâți Iris Răducanu: „patruli stâmâni ți va s-yinâ va s-hibâ cu temperaturi ma analti di cumu fați di arada kirolu tu aestu mesu, ma multu tu reghiunili ditu ascâpitatâ și notu, iara ploiuri va s-facâ pțâni.”
Debitlu ali Dunâ tu intrata tu Românie easti niheamâ pisti giumitati ditu media multianualâ, iara pi 42 di sectoari ditu ațeali 120 ți furâ mutriti, apa easti sum minimlu di cari easti ananghi – uidisitu cu Administraţia a Apiloru Români.
Tu ți mutreaști arâurli ditu nuntrul a vâsilillei, di itia a câninâllei ş-că nu avurâ ploiuri, dauâ cursuri di apâ ditu notu sâ strikirâ di dipu. Tu cama di 600 di localităţ ditu vâsilie, ma multu ditu apiritâ, alimentarea cu apâ easti ndauâ sâhăț dânâsitâ. Tu alti aproapea 300, niracordati la sistemi chentralizati, fântâñli s-astrikirâ. La aesti lucri slabi, s-adavgâ aprinderli di vegetație tu giudețili ditu Vâlcea ş-Vaslui. Mași tu Vaslui, vârâ 270 di ihtări di iarbâ uscatâ s-apreasi tu dzâlili ditu soni, pompierlli militari vinirâ ta s-astingâ 25 di foduri. Elli lâ feațirâ tâmbihi a oamiñiloru s-mindueascâ că foclu tu kiro di câñinâ ş-cu multi ierghi uscati, ascapâ di sumu control ică tu condiţii di vimtu vârtosu, ș-poati s-hibâ unu piriclliu ti sânâtatea ş-tamamu ș-ti bana a oamiñilor ș-a prăvdzâloru ș-poati s-aducâ zñii multu mări.
Tu agriculturâ, fermierlli s-andregu ti unu nău anu agricolu, ama xerea di veara aesta lâ adusi multâ zñie.
Zñiili mări ditu Românie va s-dukeascâ tu tutu continentul evropean – deadirâ tu șteari analișțâlli di la Reuters. Ei minduescu că, România, ți s-astrițea cu Franţa ti titlul di nai ma marli producâtoru di misuru ditu UE, di itia a dăldzâloru di xeri ş-câñinâ, poati s-aibâ estanu unâ producție ma ñicâ cu 30%. Easti unâ mari zori sâ seamiñi misuru tu unu cireapu. Easti unlu ditu nai ma grealili sezoani ți li avurâ fermierlli româñi – dzâsi unlu ditu analișțâ.
Ministerlu a Agriculturillei di București dzâsi că pritu misurli la cari s-minduescu, pi ninga pâradzlli ți va lâ si da, va s-facâ și scutearea a ratilor ti agricultori ditu dzuua di 1 di yizmâciuni.
Autor: Roxana Vasile
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan
