Nomurile a li justiţe, la Curtea Constituţională
În România, nomurile a li justiţie suntu în actualitate mai mult ca tru iţe chiro, în contextul în care anulu aestua arhiusi cu nale proteste în strada generate de nemulţan’iisirea a român’ilor faţă de planulu de alăxire a luştor. Recentele modificări aduse a nomurilor a li justiţie de coaliţia de stânga PSD-ALDE fură contestate ahât de opoziţia de dreapta, cât si de societatea civilă şi de ună parte a maghistraţâlor, uidisit a cure se urmăreaşte subordonarea politica a sistemului judiciar. Trei acte normative, referitoare la statutulu a maghistraţâlor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, fură atacate imediat după adoptarea a lor de cătră leghislativ la Curtea Constituţională de cătră principalul partid de opozitie, PNL, şi Analta Curte de Casaţie şi Justiţie. Uidisit a contestatarilor, tru noaua formă aţeale treie legi calcă leadzea fundamentală şi au un caracter confuz. Aieri, Curtea admise ună parte di sesizările mutrinda modificările la Statutulu a Maghistraţâlor fapte tru Parlamentu şi câftă redefinirea a “eroaril’ei judiciară”, “arauălei credinţă” sau a “gravâl’ei neglijenţă”, di pruviderile vizânda răspunderea a maghistraţâlor. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, preciză că fură amanate trâ 13 februarie critiţâle aduse a ţilei de-a treia di legile a li justiţie, modificate la bitisita anului, referitoare la funcţionarea a Consiliului Superior a li Maghistratură.
Leyla Cheamil, 31.01.2018, 22:05
În România, nomurile a li justiţie suntu în actualitate mai mult ca tru iţe chiro, în contextul în care anulu aestua arhiusi cu nale proteste în strada generate de nemulţan’iisirea a român’ilor faţă de planulu de alăxire a luştor. Recentele modificări aduse a nomurilor a li justiţie de coaliţia de stânga PSD-ALDE fură contestate ahât de opoziţia de dreapta, cât si de societatea civilă şi de ună parte a maghistraţâlor, uidisit a cure se urmăreaşte subordonarea politica a sistemului judiciar. Trei acte normative, referitoare la statutulu a maghistraţâlor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, fură atacate imediat după adoptarea a lor de cătră leghislativ la Curtea Constituţională de cătră principalul partid de opozitie, PNL, şi Analta Curte de Casaţie şi Justiţie. Uidisit a contestatarilor, tru noaua formă aţeale treie legi calcă leadzea fundamentală şi au un caracter confuz. Aieri, Curtea admise ună parte di sesizările mutrinda modificările la Statutulu a Maghistraţâlor fapte tru Parlamentu şi câftă redefinirea a “eroaril’ei judiciară”, “arauălei credinţă” sau a “gravâl’ei neglijenţă”, di pruviderile vizânda răspunderea a maghistraţâlor. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, preciză că fură amanate trâ 13 februarie critiţâle aduse a ţilei de-a treia di legile a li justiţie, modificate la bitisita anului, referitoare la funcţionarea a Consiliului Superior a li Maghistratură.
Valer Dorneanu: Soluţiile fură de respindzire ca inadmisibile a unor texte care se referă la nemotivarea cama multu a critiţâlor. Avem admisă ună serie de critiţ referitoare la mai multe texte din cuprinsul a leadzil’ei, unele di aeste critiţ care viza mai ahoria răspunderea a maghistratului fură admise şi câftăm ca redefinirea a eroaril’ei judiciară, a arauăl’i credinţă şi a gravâl’ei neglijenţă. Valer Dorneanu mai anunţăă că unile di critiţâle PNL mutrinda competenţa preşedintelui tru numirea a procurorilor-şefi fură admise de Curtea Constituţională şi ele mutrescu mai buna definire a împărţaril’ei a atribuţiilor întră Consiliul Superior a li Maghistratură şi şefulu a statului. Preşedintele Klaus Iohannis criticăă, tru arada lui, la prima sedinta di anulu aestu a Consiliului Superior a Maghistraturâl’ei, procedura de adoptare a legilor a li Justiţiei. Cu aţea araste, el îşi avea exprimată speranţa că aeste acte normative va hibă îmbunătăţite, iar giudecătoril’i CCR va le analizeadză cu multu profesionalismu şi obiectivitate. Modificările a legilor a li justitie provoacă neisihie şi la cipitulu a Uniunil’ei Europeane. Cu ună septamana ninte, Comisia Europeană transmise că easte gâilipsită în legătură cu evoluţiile recente din România şi caftă a Parlamentului de la Bucureşti să reconsideră modificările din justiţie. Uidisit a Comisil’ei, independenţa a sistemului judiciar şi capacitatea lui de combatire în mod eficientu corupţia constituie cheţari de temelie a unei Românie puternică în cadrul a Uniunil’ei.
Autor: Leyla Cheamil
Armânipsire: Hristu Steriu
