Pãradz europeañi trã România
România apruke patra pãlteari ditu PNRR.
Tașcu Lala, 24.06.2026, 22:13
România apruke, marțã, nică 2,25 miliardi di evrad, reprezentânda patra pãlteari ditu Mecanismulu di Redresare şi Rezilienţă, elementulu tsentral al NextGenearationEU, programlu post-pandemic ali Comisie ţi ari scupolu s’ndrupascã redresarea, creaştirea economică şi competitivitatea statiloru membri. Patra pãlteari ali Românie easti goala tru cari nu avea suspendări a nãscãntoru fortumi di pãradz. Aestu lucru nsimneadzã că executivlu di Bruxelles lugursaşti că Guvernul ali Românie ari lucratã pãnu di mardzinã ţi eara pruvidzutu tru aestă etapă, neise reforme şi investiţii. Cu aestă pãlteari, România adusi cama di 60% ditu totalu ţi eara ahãrdzitu financiaru ţi s’da pritu aestu programu, a deapoa, până tru bitisita meslui yismãciuni, va s’dipună aţea ditu soni câftari di pãlteari. Pãltearea di marțã fu faptă dupu avizlu favorabilu a Comitetlui Economic şi Financiar al Consiliului. Planlu di Redresare şi Rezilienţă ali Românie easti finanţat cu 21,41 di miliardi di euro ditu cari armânu nica 8,4 miliardi di euro ti-a-loari.
Ministrul interimar a Finanţiloru, Alexandru Nazare, cundille că pãradzlli loaţ marțã va s’hibã alãxsiţ tru lei şi va s’alimenteadzã contul ali Trezorerie, trã s’anvãleascã ma lişoru pãlterli scadenti pi 24 di cirişaru. „Coordonarea cu Comisia Europeană fu multu bună, iara darea-a pãradzlor ari şi unã simasie practică trã administrarea finanţilor publiţiˮ, spusi ministurlu. El haristusi ali Comisie Europeanã trã agiutorlu ţi s’da ti optimizarea ali administrari lichidităţli anãnghisiti aliştei rambursări. „Cãftarea acãţã tru isapi 38 di jaloane şi 24 di scupadz, evaluati pozitiv pi livelu european. Nu furã suspendări, s’clleamã că obiectivili furã dusi pãnu tru capuˮ, cundille Alexandru Nazare. Aestu cundille că tuti reformele şi investiţiile ditu PNRR lipseaşti s’hibã bitisiti tru aestu an. „Fondurli europene nu suntu maş ţifri tru unã isapi. Easti calea ta s’da silã ti dizvultarea ali Românie pritu investiţii cari s’ved tru economieˮ, nica spusi ministurlu a Finanţloru.
Tu arada a lui, ministurlu interimaru a Investiţiiloru şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, spusi că furã securizate investiţii importante ditu sănătati, educaţie şi energhie. El cundille că tuti aţeali șapti spitali acãţati tru isapea a Planlui Naționalu di Redresare si Reziliență va s’hibã bitisiti, iara tru domeniulu ali educaţie fu ţãnutã cumata cu ahãrdzearea di pãradz, nica şi partea di campusuri, ti ndridzearea sculiili, tru kirolu anda zona di energhie, digitalizare şi REPowerEU, suntu tuti sumili ahãrdziti şi finalizati tru proporţie di 97% ş-cama. „Tuti lucãrli aestea suntu mãri realizări cu scumbuseari, cari lipseaşti s’armână ma largu ti bunu, putem s’li bitisimu cu hãiriˮ, spusi ministurlu interimar Dragoş Pîslaru.
Autoru: Leyla Cheamil
Armãnipsearea: Taşcu Lala
