România și criza ditu Ucraina
Atacurli ţibernetiţi, activităţli di spionaj şi aţeali asociate a fenomenlui cu hăbări arădoaciki criscură tu numiru tru România, tru actualu contextu regional – declară directorul a Serviciului Român di Informaţii, Eduard Hellvig. Audiat tru comisia comună permanentă a Camerăllei a Deputaţlor şi a Senatlui di Bucureşti tră exercitarea controlui parlamentar ti activitatea-a SRI, Hellvig părăstisi ună analiză di securitate ditu videala-a borgiloru legale a SRI şi tru contextul a situaţiillei apreasi ditu Ucraina viţină. Uidisitu cu un comunicat al SRI, directorul Hellvig cundille tră actualizarea pachetlui di nomuri mutrinda securitatea naţională, cu ahât ma multu cu cât mediul regional di securitate easti tru ună niacumtinată dinamică.
Bogdan Matei, 23.02.2022, 18:49
Atacurli ţibernetiţi, activităţli di spionaj şi aţeali asociate a fenomenlui cu hăbări arădoaciki criscură tu numiru tru România, tru actualu contextu regional – declară directorul a Serviciului Român di Informaţii, Eduard Hellvig. Audiat tru comisia comună permanentă a Camerăllei a Deputaţlor şi a Senatlui di Bucureşti tră exercitarea controlui parlamentar ti activitatea-a SRI, Hellvig părăstisi ună analiză di securitate ditu videala-a borgiloru legale a SRI şi tru contextul a situaţiillei apreasi ditu Ucraina viţină. Uidisitu cu un comunicat al SRI, directorul Hellvig cundille tră actualizarea pachetlui di nomuri mutrinda securitatea naţională, cu ahât ma multu cu cât mediul regional di securitate easti tru ună niacumtinată dinamică.
Tut Bucureşti, ministurlu a Apărarillei, Vasile Vasile Dîncu declară că, tru cazul a unui conflict armat, România easti ndreaptă s’aproaki cama di 500 di ñilli di arifugiaţi ditu Ucraina. “Ari un plan tru aesta noima cari easti ndreptu tru tuţ mărlli căsăbadz, ari zone tră aesta, tru viţinătatea sinurloru“ – spusi ministrul.
Cama di 600 di kilometri di sinuru ampartu România di statul viţinu. Comunitatea românească di aclo adună cama di 400 di nilli di oamini, majoritatea concentrați tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudul a Basarabiillei și Ținutul Herța, teritorii românești arăchiti di fosta Uniune Sovietică stalinistă tru 1940 și priloate, ca stat succesor, di Ucraina tru 1991, unăoară cu dizintegrarea URSS.
Di altă parte, România apufusi s’pitreacă tru Ucraina produsi medicali – analgheziţi, antiinflamatoare, antibiotiţi şi dizinfectanţi. Agiutorlu easti datu pritu Mecanismulu di Protecţie Civilă a Uniunillei Europene şi easti un apandisi ti căftarea agiutoru di urgenţă niintată Comisiillei Europene di administraţia di Kiev. Pi ningă România, agiutor comunitar tru Ucraina va s’da Austria, Franţa, Irlanda şi Slovenia.
Cum criza geopolitică poate s’u aspargă pi aţea energetică, autorităţli di Bucureşti da semni isihăitoare pi aestă temă. Un conflictu tru Ucraina nu va s’aducă probleme tru aprovizionarea cu gaze a Româniillei viţine, cari, unăoară cu yinirea-a primuvearălleii, poate ta ş-asiguripseasca tutu consum ditu surse interne – spuni ministrul Energiei, Virgil Popescu. Dicidinţălli, adăvgă el, mutresc diversificarea a rutelor di import şi analizează şi alte surse di gaz andicra di ateali pritu intermediari a gigantului energetic rusesc Gazprom. Think-tank-ul autohton Expert Forum (EFOR) apreciadză, tru raportul a lui anual tră 2022, că păhadzlli a energiilei criscură di itia a dificitului di gaz, ahândusit dilibearat di Gazprom di astă veara pănă adză. Concernul rus, spune EFOR, ş-tiñisi la limită contractele cu europenii, gulinda-şi di astă veară dipozitele di nmagazinare ditu Europa, şi livră multu puţăn pi conducte. Tru general, strategia Gazprom fu atea ta s’abuzeadză di regulile europene, tiñisinda-le formal, tamam ta să spună că regulile europene suntu ateali cari fac alathusi – cundilleadză raportul elaborat di experţălii români.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
