Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Picurarlu faptu zmeu

PICURARLU FAPTU ZMEU

Picurarlu faptu zmeu
Picurarlu faptu zmeu

, 18.10.2013, 10:43



Părămithlu dzâţe că tu munţâl’i a noştri, – nâscânţ dzâc că aestu lucru si-are faptă ninga balta dintră munţâl’i Vasiliţa (Avdhela), Zmoclu (Samarina) şi Gramuste; alţâ că se-are faptă ninga balta di pri muntile Peristera (Bitule), – eara doi picurari fărtaţ cari păştea oile deadun. Triţea bană amirărească pri dzeńili aiştor munţ muşaţ , că ună lume-n-ntreagă-l’i zilipsea.



Ună dzuă, când şidea teşi sun aumbrata faglui aţilui di-aclo, ţe s-lă veadă ocl’il’i? Doi zmei, giońi şi muşaţ, se-avea acăţată la gioc cu topile di neauă. Unlu băga seu tu topile di neauă ţe-adra şi-aruca cu nâse se-agudească pri-alantu cari dişcl’idea gura ş-li-ngl’ita; alantu băga sare tu topile a lui şi le-aruca şi nâs aţilui di-ntâńiu cari ş-nâs li-ngl’ita.



Se-alumtară aşi di tahina până cătră seară, cându zmeulu ţe-avea îngl’itată topile cu sare, cripă diunăoară, iar alantu ţe avea îngl’itată aţeale cu seu, nu pâţâ ţiva.



Picurarl’i a noştri mutrea maşi, di-aclo iu şidea, şi aştipta s-veadă ca ţe va s-cură după aestă.

Zmeulu cari armase yiu, se-apruche di-aţel mortul, l’i scoase dit cheptu inima ş-hicatile, li hipse tu ună sulă ş-li băgă si s-frigă. Dipreapoia acl’imă un di fărtaţl’i picurari şi-l’i dzâse:



Eu lipseaşte s-mi duc niheamă, că am lucru până tu un loc; tine si stai auaţe şi s-ńi-avegl’i friptal’ilu, s-nu-l mâcă vârnă zlape. Ma mutrea ghine s-nu ti pingă picatlu si badz în gură vârnă cumătice, că diunăoară vai armâńi mortu tu loc. Si dzicândalui aesti, s-duse.



Picurarlu a nostru, puil’iu di aslan ţe eara, şidzu cât şidzu di avigl’ie friptatl’ilu, ma tut şuţândalui sula, îl’i vińie ună ańiurizmă ahât gustoasă, că nu putu se-aravdă şi-şi dzâse:” Va s-mâc şi eu ună bucată ńică- ńică di tot; nu vai mor tră ahântu lucru”. S-cum dzâse, feaţe. Băgă-n gură ună cumătice di inimă şi ună di hicat şi, fără s-li-ameastică, li-ngl’ită. Cându, ţe si-aduchească? Canda-l’i se-aprease cheptul di foc; sândzile l’i-alâga şi-l’i clucutea pritu vine , canda îl’i hirbea la ună piră neastimtă; braţile ahânt multu l’i si-nvârtuşară, că zmuldzea din loc muşatile fidane, canda eara hire di praşi; cu un zbor, aduchea ahânta mare virtute tu truplu a lui, că părea că easte ma multu di cât un om. Atumţea aduchi că aestă ciudie u-avea faptă maşi friptal’ilu ţe-avea mâcată, şi dintr-aestă, îngl’ită şi bucata ţe avea armasă.



După ţe-ngl’ită şi-aestă bucată , ahântă multă virtute băgă picurarlu a nostru, că nu lu încăpea loclu; bizbil’ile şi şcarpile l’i si părea că suntu nişte şombure; chińil’i aţel’i cama analţîl’i ăl’i culca împade, canda se-agiuca cu surţeale, şi cându imna s-cutrimbura şi se-ahundusea loclu pri iu călca cu ciciorlu!

Trâş cătră seară, multu amânat, s-turnă şi zmeulu şi-şi căftă friptal’ilu, ma ş-picurarlu a nostru, cari avea di dauă ori virtute, di om şi di zmeu – ditr-aţea că avea măcată inima şi hicatele a mortului, – lu acăţă şi pri aestu şi-l vătămă. Ma napoi, lo calea cătră stane. Cându agiumsi aoa, află soţlu alantu cama ńiclu că muldzea oile; îl sculă di pri scâmniciu şi-l’i lo loclu ca s-mulgă năs oile. Ma ţe s-vedz? Nu apuca si stringă dzeadzitle niheamă şi armânea cu udzărle a oilor tu mână. Cănd vidzu aestă ciudie fărtată-su aţel cama ńiclu, l’i dzăse:



– Alasă, tine fărtate, oile astă seară , că va li mulgu eu. Si s-bagă napoi s-li mulgă.



Tricură nâscănti dzăli di la aestă, cându fârtatlu aţel marle acl’imă pri-aţel ńiclu şi-l’i dzâse:

O, lai fârtate! Duchescu că nu va s-pot si-bânedz cama multu cu tine. nâscănte ori îńi yine un dor mare s-mi aruc tu baltă. Ditr-aţea, ţe fu scriată, si s-facă: eu va s-mi aruc tu apă ş-tine — cara s-ţă si facă dor s-mi vedz şi si zburâm, l’ia fluiara aestă şi bate, şi atumţea eu va s-es din apă ca s-nă videm. Ma, pri caplu a tău şi a tutulor di-acasă, si nu aspuńi a vărnui, că – si ştii că nu va mi vedz altă oară.



Dzăsi şi se-arucă diunăoară –n baltă, şi fârtatlu aţel ńiclu armase singur.

Cându s-turna în hoară luîntribară tuţ, di tute părţâle, ţe-l’i pâţî soţlu; ma a vârnui nu-l’i aspuse. Cama tru mardzine, înduplicat di lăcrińile a mamăl’ei a fârtatlui u lo cu năs tu munte şi u aduse ningă baltă; înţipu dipreapoia s-cântă cu fluiara. Diunăoară s-mintiră apile şi ditru nolgiclu a baltâl’iei işi fârtatlu aţel marle care, cându şi vidzu mă-sa, l’i dzăse aţilui ńiclui:



– Nu ti ţănuşi di zbor; si ştii că di- aua ş-nâinte nu va mi vedz.



Zmeulu, că aşi va-l’i dzăţem eara isusit în hoară cu una feată, soră di noauă fraţ. Cându avdzără aeşti că gionile s-feaţe zmeu, ică stihio, u adusiră feata şi u isusiră cu un altu.

Eara dzua di numtă. Trâş atumţea cându giuca feata-n caplu a corlui, diunăoară zmeulu aripidineadză ca sfulgul, câvală pri un nior, di pri muntili iu eara, Zmolcul, i Peristera, u l’ia feata ş-u aduţe la pâlatea a lui dit baltă.



Fraţl’i a featil’iei nuputândalui se-aravdă ună ahântă mare arşine, se alinară pri munte şi ahurhiră s-facă un avlachiu, ca si seacă balta şi s-bată cu zmeulu şi si-l’i l’ia feata. Ma-ncot. Cât lucra dzua tută noauăl’i fraţ, nuaptea zmeulu uumplea cu ună mână. Aşi ază, aşi mâne, pâna cându zmeulu si năiri ună-oară şi-l’i dzăse a featil’ei:



– Avdză, lea, tine, ca vai di fraţl’i a tăi cara s-es nafoară; vârnu nu va-l’i armână yiu.



Feata, cu zbor dulţe, l’i dzâse:



– Câ ţe s-l’i vaţăńi? Astupă-lă cama ghine avlachilu cu vărnă şcarpă şi şi-s ducă ună oară.


Şi aşi feaţe zmeulu; dizlichi ună şcarpă dintru coasta a muntilui şi u arucă, aua iu u vedz; iara fraţl’i a featil’iei, vidzândalui că cu zmeil’i nu se alumtă, dipusiră în hoară-lă. Picurarlu faptu zmeu ş-până în dzua di asândză easti-l tu balta iu s-bâgă.

Pirmithi Friday, 27 September 2024

Maia

U ved ca tu yis. U ved limbidi, aşi cum eara – analtâ, uscatâ, cu perlu albu şi câţâros, cu ocl’ii câstânaţ, cu gura streasâ ş-cu...

Maia
Pirmithi: Bileaia easti tu sac, Vulpea și țaplu, Pitâ fârâ fârinâ
Pirmithi Wednesday, 12 June 2024

Pirmithi: Bileaia easti tu sac, Vulpea și țaplu, Pitâ fârâ fârinâ

Bileaia easti tu sac Unâ searâ cându ntunică ghini, un huriat ș-trițea pitu cali ti acasâ. Di-anumirea avea aspindzurat un sac gol. Pi ninga...

Pirmithi: Bileaia easti tu sac, Vulpea și țaplu, Pitâ fârâ fârinâ
Elâ și Colindi
Pirmithi Tuesday, 10 January 2023

Elâ și Colindi

ELÂ și Colindi S-apruchea Anlu Nâu…. Jeleniţa şi Tamara cu pârinţâl’i-a lor ti Anlu Nâu s-andridzea, Elâ cu năi...

Elâ și Colindi
VOMBIRA di Hristu Cândroveanu – prota parti
Pirmithi Tuesday, 18 January 2022

VOMBIRA di Hristu Cândroveanu – prota parti

VOMBIRA di Hristu Cândroveanu Eara unâoarâ un mari celnic, un mari nicuchir, di nai ma...

VOMBIRA di Hristu Cândroveanu – prota parti
Pirmithi Thursday, 07 October 2021

Soarli cu furnidzli / Pilicanlu amirâ / Yumârâţlu cu lundarlu

Soarli şi furnidzli Tu câldura şi harau-a vearâl’ei, furnidzli s-adunarâ tu un ubor şi componarâ un cântic ti amirălu-a...

Soarli cu furnidzli / Pilicanlu amirâ / Yumârâţlu cu lundarlu
Pirmithi Tuesday, 10 March 2020

Luplu Nicola

LUPLU NICOLA (Di Sirma Guci) Unâ oarâ, un lup ţi avea bâgatâ tromlu tu-nâ stani, dupu ţi arâchi un n’iel, şi-s câli...

Luplu Nicola
Pirmithi Wednesday, 20 November 2019

Cum s-feaţi pupăza

CUM S-FEAŢI PUPĂZA   Adunat dit lao, Cruşuva tu Machiduni, di Ion Şcodreanu ş-publicat tu rivista “Frãțil’ia” No. 7, pag....

Cum s-feaţi pupăza
Pirmithi Friday, 12 December 2014

Numta al Figaro

Numta al Figaro Ţerbul Figaro, aşi cum eara muşat, tin’isit, avdzât şi cu tin’ie mari di tuti alantili priciuri tu...

Numta al Figaro

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company