Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Andrei Bagav

Poet, profesor di lițeu, autor di manuali ti sculii, publițistu armân.   Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Andrei Bagav ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.

, 21.09.2025, 15:45

RadioRomaniaInternational · Scriitori-Andrei Bagav

Poet, profesor di lițeu, autor di manuali ti sculii, publițistu armânescu. Un di ațelli doisprâdzlli ficiori ți eara duși di Arhimandrit Averchie tu Românii, cari, dapoaea, s-feațirâ di dealihealui Apostolilli a diștiptarillei naționalâ a Armâñilor.

Easti faptu tu Apriir 1857, tu hoara Blața, adzâ sum ocupații gârțeascâ ș-muri pi dzuua di 15 di Cirișear anlu 1888, tu sanatoriulu di tuberculozâ (halâ nibunâ) di Câmpulung Muscel, tu Românii, ș-fu-ngrupat tu mirmințâlli “Flămânda”, iu ș-adzâ-lli si aflâ groapa.

Fu protlu cari “s-acâță tu brațâ” cu Apostol Mărgărit, că el vrea fciorilli s-anveațâ pi armâneaști ș-nu pi româneaști, di ți ispeti, cu-alțâ profesori, adrarâ un Lițeu altu, pi ningâ ațelu finanțat di Românii.

El u adră ș-u publică “Cartea di Alidzeri”, tu anlu 1888. Tu idyiul an, deadun ș-cu alțâ idealișțâ ca el, publică ndauâ numiri di Revista “Macedonia”. Puiziili a lui ș-ndauâ traduțeri âlli furâ publicati tu-unâ carti, “Pandera-armâneascâ”, di Unia ti Culturâ a Armâñilor dit Machidunii, tu Biblioteca Naționalâ Armâneascâ “Constantin Belemace”, Colecția “Velo”, Scopia, 1998.

 

Hlambura-armâneascâ

Vigllitori chiruț di eti, pitricuț di Roma, spuniț?
Ți-aveț faptâ cu vulturlli ți vâ-lli deadi-Aùrelian?
Lli-alâsat ta s-chearâ poati și ti elli dor nu duchiț?
Ică-n mâñi di xeanâ lumi az’ câdzu poplu roman!

Eti-ntredz tricut banâ ca iloț ân sclâvuseari.
Agârșit pânâ ș-mârillea-a numâllei ți-i strâ-aușeascâ:
Agârșit că dada-a voastâ-i multu gioanâ ș-mari.
Ș-nu știț că tu-a voasti vini hearbi sândza armâneascâ!

Frațlli-a voșțâ suntu gioñi, cum și-u soea armâneascâ,
Frațlli-a voșțâ sun la numir, câti steali sun pi țer,
Și putes s-nu pistipsiț că elli pot ta s-vâ-agârșeascâ:
Voi hiț slaghi; hiț națiuni ș-națiunili nu cher!…

Voi purtaț nâ hlamburâ-a ților ți vâ pitricurâ;
Nu-ú videț?… Vâ easti-n gurâ… easti limba ți u griț:
Ea âși ari peatiț multi, ehțârlli dip vâ-ù umplurâ,
Ma-alâgaț-vâ la sculii ș-mâtriț s-u chischinipsiț!…

 

Apa curâ chețarli-armân!…

Câtâ-Arațili tu-nsus, pristi Duna-ațea ți-i largâ.
Spuș la vimtul s-ducâ dorlu-ñi, dorlu dulți ți-am tu cheptu
Cât tu-Ascâpitatâ, iara, dzâș a frațlor s-nu mi-așteargâ
Dit inima-a lor bunâ… Lâ-l spuș dorlu-ñi și așteptu.

Și cântarea-a mea jiloasâ ți pit erâ-a sâ strâbatâ.
Dulți-asunâ la ureacllea-a frațlor a melli hârisiț;
Ñi-pari că-avdu unâ boați ți-ñi ciuciurâ dizñiirdatâ:
Cu-oclli doi ș-maș cu-unâ gurâ.
Pistipsiț vàhi că ti-ațea puțăn s-ari minduitâ!…
Giudicata-a lui tu lumi; el âlli deadi-nvițâturâ
S-veadâ mult` ș-maș puțâni omlu s-aibâ ti zburâtâ.

Unâ gurâ llli-deadi-a omlui și ureclli lli-deadi dauâ:
Gura easti ti zburari, cu urecllili avdzâm;
Și cu-aestâ-nvițâturâ Dumnidză nâ spuni-a nauâ,
Că lipseaști s-avdzâm multi și puțâni sâ zburâm.

Dauâ măñi âlli deadi-a omlui, dauâ mâñi și gurâ unâ;
Ma mușeatâ-nvițâturâ omlu s-aibâ, nu s-putea:
Mâñili s-dati pi lucrari, amișdauli dimpriunâ,
Și-unâ gurâ-au ti hârneari. Dumnidzălu-așiți-u va!…

Omlu cum și-alanti lucri. Dumnidză câti li feați,
Suntu multu minduiti… Ti-ațea-a lui noi s-nâ-ncllinăm.
S-nâ-ncllinăm că-a lui puteari tutâ giudicata-ntreați,
S-nâ-ncllinăm ș-cu boați mari ñila-a lui noi s-u-alâvdăm!

 

Armânlu

Hiu tu xeani și-un dor mari,
Az mi-aroadi cu puteari;
Inima ș-si frândzi-n cheptu-ñi…
Plâng mâratlu di mult dor…
Nu-am ‘râhati, hârsearea,
S-am nu pot io nâ hârseari…
Și-am un dor neastes tu cheptu-ñi…
Dor ti-acasâ… ved că mor…

Și-aoa u-am pâdurea veardi,
Pullilli ñi-cântâ pristi cali
Veclli munțâ cu cipiț albi…
Râuri limbidz… paradis vrut…
Ma și valea mirusitâ
Și-un arâu ca-n horli-a meali
Sun ma dulți dit loclu-aestu…
Ti-ațea escu ca chirut…

Dulțea livâ tut ma bati
Ș-mi dizñeardâ cu-añiurdzeari
Frâmtea-a mea tut arâmatâ
Di mârati alinciri
Ma nu-i vimtul ți-i acasâ…
Ti-ațea tu dureari
Az mâtrearea âñi si cheari
Și-am greali minduiri…

Și-aoa gioñilli cu puteari-s.
Ca aslañillii tu urghii
Trec pi-aripidina-n munti.
’Mpadi… pi loc anfârmâcat
Pângânlu-anda calcâ loclu…
Lli-am vidzutâ moarti yii
Lli-deadirâ cu braț di heari…E
Pân di moarti s-au ”lumtat”…

Și-am plâmtâ… plâmșu cu jeali…
Că tu semtea-ñi dipârtatâ
Gioñi cu perlu pân di bârni…
Sun cât stealili pi țer…
Ma ni unlu nu-ari-n mânâ
Armâ ehtrâ… – ascâpiratâ…
Ta s-ascapâ di sclâvilli…
Și âllii ved io tuț cum cher!…

Picurari mușeaț tu fațâ…
Și cu inima hâroasâ
Feț mușeaț di tu pirmifi.
Iniñi gioani di eroi…
Sun, ma-l țân muntili-analtu…
Valea veardi și-arcâroasâ…
Ma sun sclayi și au tu fațâ
Amârâtili nivolli…

S-am io gioclu ți știu ghini…
Pindul plàndzi cu dureari,
Pilistera-ntunicatâ-apleacâ
Frâmtea-lli di nivalli…
Xinitlu nâpâdyiseaști
Și-n agrita-a lui di vreari
Sudzi sândza-nâ dit vini…
La tuț frațllii-ñi ți-s ca steali?…

Tini-Armâne ți di secolli,
Ți u paț a lui scllinceami
Mi-ntribași ti-amara-ñi jeali,
Și ti dorlu-a meu chirut…
Plâng` că ved mușeati locări
Cuib’ di-aslañi și livindami
Lli-mâcâ câñilli fâr di-arșini…
Ș-tini vrei sâ stau tâcut?…

Di-arâeațâ chelchea-i ’mplinâ…
Va s-yinâ eta nâoarâ
Și-i aproapea, u ved, agiundzi…
Tuț ca unlu s-nâ mutăm.
Atumțea noi di pricea agrâ…
Dit mușeata semti-a noastâ
Xenlu s-fugâ… s-chearâ fana-lli…
Domnul s-nâ-agiutâ căftăm.

Și-a martirlor calda sândzâ…
Ți-u udâ semtea-a mea ma vrutâ
Di tu loc ca iarba s-easâ…
Suti ș-ñilli di eroi.
Dorlu va-l curâ loclu… vimtul…
Apa pângânitâ tutâ…
Va-agârșim mârata soartâ
Și di ehtrili nivolli!…

Dupâ “Picurarlu di la Pind” di Dina Cuvata, Scopia, 2001.

Etichete:
Paștili tu Makidunie di Nicolae Batzaria
Scriitori armân'i Friday, 25 April 2025

Paștili tu Makidunie di Nicolae Batzaria

RadioRomaniaInternational · Pastili tu Makidunie – Nicolae Batzaria19.04.2025 Cu ndauâ dzâli ninti di Sârbâtori di Paști,...

Paștili tu Makidunie di Nicolae Batzaria
Aprindu Pashti di Ion Foti
Scriitori armân'i Friday, 25 April 2025

Aprindu Pashti di Ion Foti

RadioRomaniaInternational · Aprindu Pasti – Ion Foti19.04.2025 Soarli ațelu mușatlu a primuvearâllei ș-arcă zâvonlu-lli di hrisafi pisti...

Aprindu Pashti di Ion Foti
Aprindu Pashti di Ion Foti
Scriitori armân'i Saturday, 08 February 2025

Tașcu Bongu Iliescu

RadioRomaniaInternational · Scriitori-Tascu Bongu Iliescu   Poet, folcloristu, autor di manuali di sculii și dascal armãnu. Easti faptu...

Tașcu Bongu Iliescu
Aprindu Pashti di Ion Foti
Scriitori armân'i Sunday, 26 January 2025

Țațe Tugear

Țațe Tugear Poetâ armânâ ți easti faptâ tu 3 di Șcurtu, anlu 1980, Scopia. Easti hil’ia al Tegu Tugear, avdzâtlu cântâtor di cântiți...

Țațe Tugear
Scriitori armân'i Saturday, 18 January 2025

Aura Pașa

Aura Pașa Poetâ armânâ, easti faptâ pi data di 2 di-Agustu anlu 1975, tu câsâbălu Custanța (Constanța), dit Rumânie. Sculie primarâ,...

Aura Pașa
Scriitori armân'i Sunday, 12 January 2025

Mihaela Șuțu

Mihaela Șuțu Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 18 di Șcurtu, anlu 1977, tu câsâbălu Buzău, tu Românie. Sculii anviță tu...

Mihaela Șuțu
Scriitori armân'i Sunday, 29 December 2024

Cola Fudulea

Cola Fudulea Poet și prozator armânu. Easti faptu pi data di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara Toccilar, tu Românii, di pârință armâñi...

Cola Fudulea
Scriitori armân'i Tuesday, 24 December 2024

Sirma Guci

Poetâ și prozatoari armânâ. Easti faptâ pi data di 11 di Mai anlu 1960, tu hoara Beidaud, tu Rumânie. Tora bâneadzâ tu câsâbalu Constanța....

Sirma Guci

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company