Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului internațional di artă București - MoBU. Au participată piste 30 di galerii di artă, circa/ vârâ 200 di artiști viz

Eugen Cojocariu, 22.06.2023, 22:16

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului internațional di artă București – MoBU. Au participată piste 30 di galerii di artă, circa/ vârâ 200 di artiști vizuali, fură evenimente, prezentări, ateliere, performance-uri și proiecții. Şidzum di zbor cu directoarea Pânâghirului dispre aţist evenimentu, Demetra Arapu dzâse:

Sunt mai multu di 200 di artiști, 30 di galerii, spații artist-run care si adavgă piste aestă cifră di 30 standuri tamam și a unor artiști independențâ. Mai avem un chioşcu ţi si numeaște Take off, ună expoziție pi care u avem organizată special trâ aestă primă ediție. Vârâ turlie Take off – Decolare, hiinda așe, di aformia că noi nâ aflăm într-un hangar aeronautic. Di un an di dzâle lucrăm concret. Ideea apăru di mai multu chiro. Sunt multe lucre trâ fâţeare, easte și spațiul foarte mare, deci, vă imaginaț, easte un lucru asiduu în hibâ ţi caz. Nâ propusim să-l organizăm într-ună hală industrială. Aestă fu intenția, ca tra să hibă vără turlie brut, să avem înălțime mare, lumină naturală și libertate di mișcare, să putem să acomodăm multă artă contemporană, că dispre aestă easte zborulu, și în toate mediile a lei di expresie. Nă propusim di la bună arhiusită să faţim și un program di conferințe și workshopuri, ași că aveam nevolie di un spațiu mare în iţe caz. Și Romaero are picată tamam ghine. Easte un spațiu în care s-au organizată concerte înăinte, petreţeri/ ziafeţ, adică easte ofertantu și poț să-l populedz în multe turlii.

Cum apruche publiculu aţist nou pânghir di artă, cum si desfășură organizarea lui și cum si manifestăă interesulu a colecționarilor nă declarăă tot directoarea Demetra Arapu, care dzâse:

Fu aprucheat ași cum îmi doream/ cum mi aveam dor, mi am implicată și nă avem implicată personal. Aţist rezultat nâ-l doream și avem parte di reacții pozitive ahât din partea publicului, cât și din partea a galeriștilor cu care nă avem acăţată suţâle și cu care consider că avem creată ună structură solidă și conlucrăm într-un mod tră mirache. Nu au existată incidente, nu au existată animozităț/ niachicâseri, discuții în contradictoriu. În principiu, lucrurile au mearsă ghine, lucrile di punctu di vedeare colaborare personală și întră galerii și întră tot ţi mai implică organizarea a unui ahtare evenimentu. Avum conferințe și invitaț importanțâ, cum easte scriitorulu francez Pascal Bruckner. Macă si există ună pâzare di colecționari sau ună platformă solidă, aoaţe discuția easte amplă. Părearea mea easte că există puteare di acumpărare, există apetit/ orixe tră artă contemporană. Poate să există și tră altu un tip di artă, ama specializarea a mea easte artă contemporană, ași că mi focusedzu pi aestă. Acmu/ tora, di punctu di videare numeric, nu pot să știu să mi exprim. Există oaminili care vor să acumpără, din motive personale, că easte un cadou, că easte ună investiție. Fum întribaţ cu multe turlii di întribări. Importantu easte să acaţ di iu(ndi)va. Ideea easte că aesta easte ună oportunitate tră videare artă contemporană tru multe turlii, în multe medii, artiștili fură aoaţe, aţeli mai mulțâli, li-aveţ aflată/ vidzută la standuri și aveţ stată di zbor cu eli. Easte excepțional, easte ună platformă și di networking. Avem vidzută, sigur, colecționari pi care li știm tuț, ama nu va/ nu are să faţim ună listă tora, aoaţe la noi și aesta mi hărăseaşte/ mi încântă.

Unulu di evenimentile ţeale mai atractive/ muşate a pânâghirului fu reprezentat di expoziția retrospectivă a celebrului artistu plastic și scriitor elvețian nonagenar, orighinar din România, Daniel Spoerri. Artistul easte inventatorulu a curentului Eat Art și fu unulu di inițiatorili Nouveau Réalisme, curentu artistic prin care obiectile din realitatea di cathe dzuă sunt transpuse artistic. Dispre participarea a celebrului artistu la MoBU, Demetra Arapu declarăă:

Colaborarea cu Daniel Spoerri, în speță cu galeristul a lui di ună bană pi numă Thomas Levy, proprietar a Galeriilei Levy din Hamburg, aestă colaborare are funcționată tot ași, tot ahât di trofic și organic, precum și colaborările cu galeriști, ahât locali, cât și din-tru xeane. Avem mearsă pi calea ţea mai corectă și bătătorită. Pur și simplu avem sunată, nâ avem interesată, noi nâ avem propusă să-l invităm, hiinda un artistu di orighine română nu foarte ghine cunoscut la noi. Avem adusă 120 lucrări di aţeale mai importante serii pi care li avem creată, cum easte seria Sevilla Black Series. Mi hărăsiiu. Tră dişclidire nă pitricu și un filmuleț di salutare și încurajare în care și verbalizeadză faptul că easte absolut onorat și si bucură/hărăseaşte enormu că avem reușită să organizăm aestă.

Criticulu și istoriculu di artă Pavel Șușară vru să completeadză câteva/ îndauă idei dispre retrospectiva Daniel Spoerri:

El easte orighinar din Galați. Are fudzită cându eara copil/ ficiuricu/ mic. Avea 10 ani cându fudzi din România. Easte născut dintr-ună familie evreiască și au emigrată părințâli a lui împreună cu el. El are inițiată unulu di aţeale mai importantile curente și atitudini care țân di ună realitate frustă, di ună realitate imediată, stopânda vâră turlie sticurile di oară comune, sticurile di cathe dzuă/ cotidiane din bana a omului și din bana a colectivitatilei. În instantanee care au devenită vâră turlie martori pi termen lungu tru ţi mutreaște natura umană, în momentile a lei nu exemplare, că tru momentile di aradă. Iar capacitatea lui tra să surprindă aestă realitate prin decupaje, tra să instiituie ună altă realitate, prin colaje di obiecte și prin-tru alâxearea a ligăturălei dintră elemente, prin-tru alăxearea a sintaxălei, creeadză și ună morfologie artistică noauă, creeadză imagini absolut surprinzătoare și obiecte absolut surprinzătoare.

Autor: Eugen Cojocariu, Ion Puican

Armânipsire: Hristu Steriu