România – easti nica tru alertă energhetică
Cadurlu estivalu ţi ici nu nă hărseaşti tru România: căn’ină, xeri, xichi di energhie electrică
Tașcu Lala, 09.08.2026, 17:56
Agudită di ună di nai ma călduroasi veri şi cu mari xeri tu aesti ditu soni dechenii, România armâni tru alertă energhetică. Acă văsilia ari un şingiru hidrograficu pi cari specialiştil’i ălu lugursescu avutu, scădearea debitiloru zn’iipsescu lucărlu la hidroţentrali. Ma multu, arăulu Dunărea, cu debitlu agiumtu la minimi istoriţi, easti tu piricl’iu s-nu poată s-arăţească reactoarili di la ţentrala nucleară di Cernavodă, cari da apropaea 20% ditu ananghea energhetică ali Românie. Deapoa, tru casi, blocuri, instituţii, supermarketuri, căl’uri di transportu n’comun, aerlu condiţionatu lucreadză fără dănăseari. Născănti muniţipalităţ aprucheară s-apridună iluminatlu pi căl’iuri şi s-tragă mănă pănu di mardzină di la aţelu arhitecturalu, cari yilipsea noaptea casili emblematiţi a ma mărloru căsăbadz.
Di itia a crizăl’ei, consumlu di energhie electrică tră mărl’ii utilizatori va s’hibă apridunată obligatoriu tru perioadili di chipită. Guvernul interimaru vulusi ună apofasi pritu cari companiili vizati va s’hibă hăbărăsiti cu 24 di săhăţ ninti, iarapoi misurli s’bagă tru practico maş cara n’icurărli voluntari nu va shibă duri tră anvăleari ananghea di energhie. Fu thimil’iusitu şi un ţentru operativu naţionalu tru sectorlu energheticu, ditu cari va s’facă parti reprezentanţăl’ii a proţloru producători şi furnizori. Tentrulu va s-bagă tru practico planlu tră chiverniseari riscurli ditu energhie. Consumatorl’ii casniţ şi instituţiili cari lipseaşti s’lucreadză niacumtinatu, cata cum spitali şi sanatorii, nu va s’hibă deconectati, cundil’e premierlu Ilie Bolojan.
Comisia Europeană işişi dimăndă că veagl’e zn’iili a xeril’ei tu ligătură cu Dunărea, ama spuni că nu află problemi di furnizari ali energhiei electrică, acă tru România şi Ungaria ţentralili nucleari lucreadză la capaţitati n’ică. Tru ună declaraţie tră Radio România, purtătoarea di zboru a Executivlui comunitar, Anna Itkonen, spusi că ari mecanismi di solidaritati reghională, cari pot s’hibă băgati tru lucru ună ş-ună ma s’iasă tu padi ună catastisi cari s’li aproachi că suntu anănghisiti. Tru plan economic, datili dimăndati di Institutlu Naţionalu di Statistică yilipsescu că sectorlu energheticu nreghistră, ună creaştiri anuală a păhadzloru di aproapea 25%, iara producţia şi furnizarea di energhie electrică, termică şi gazi cundil’e un avansu di 23 di proţenti ş-cama.
Analistulu economicu Constantin Rudniţchi sumliniadză, tut tră Radio România, că aesti evoluţii nu armânu maş pi nivelu a companiilor, că agiungu, pănu tru soni, şi la consumatori. Actuala criză energhetică demonstreadză câtu importanti suntu investiţiili tru capacităţli di producţie, transportu şi stocari ali energhie electrică, iara tru aestu catandisi xerea di pi Dunări nu easti un evenimentu izolat, că ari căbilea să s’facă şi tru an’il’i ţi yinu – faţi timbihi, tru arada a lui, analistulu Bogdan Maioreanu, aleptu di mass-media.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
