Cum s-bagă tru practico „Timbrul di mediu”
Băgată di autorităţli români tru 2007, cu scupolu ti znuearea a parcului auto, taxa di protă ngrăpseari, di nfărmăcari ică di fise/ di mediu – cum nica fu număsită — fu alâxitâ di ma multi ori până tu aestu chiro. Aţea dit soni variantă a aiştei işi tu videală marţă, după ţi guvernul român deadi undă veardi tră băgarea tu practico a timbrului di mediu tră aftukinatli cu nai multu 8 ş-nica un loc, timbru cari va s-bagă tru lucru di tu dzuua di 15 di marţu. Tră alanti categorii di autovehiculi armân ma largu tru practico reglementărli di până tora.
Mihai Pelin, 20.02.2013, 14:27
Băgată di autorităţli români tru 2007, cu scupolu ti znuearea a parcului auto, taxa di protă ngrăpseari, di nfărmăcari ică di fise/ di mediu – cum nica fu număsită — fu alâxitâ di ma multi ori până tu aestu chiro. Aţea dit soni variantă a aiştei işi tu videală marţă, după ţi guvernul român deadi undă veardi tră băgarea tu practico a timbrului di mediu tră aftukinatli cu nai multu 8 ş-nica un loc, timbru cari va s-bagă tru lucru di tu dzuua di 15 di marţu. Tră alanti categorii di autovehiculi armân ma largu tru practico reglementărli di până tora.
Nâutatea andicra di proiectul pârâstisitu aoa şi un mes di dzâli easti atea că va s-crescâ taxa tră afukinatli diesel Euro 3 şi Euro 4, autorităţli luyursinalui că emisiili nfârmâcoasi suntu ma mări la aesti. Nu suntu zn’iipsiţ aţel’i cari au pâltitâ pânâ tora actuala taxa di nfârmâcari su len turlii, el’i nihiindalui tu zori ta s-pâlteascâ timbrul di mediu. Tu atea ţi mutreaşti aftukinatli înmatriculate/ nyrâpsiti ninti di 2007, tră aesti va si s-pâlteascâ timbrul di mediu maş cându va s-vindâ.
Tru naua formulă di isapi/ calcul numata easti esenţială capaţitatea ţilindrică a aftukinatâl’ei, câţe suntu acâtati tu isapi emisiili di dioxid di carbon. Aşi cum spun datili pârâstisiti di Ministerlu a Fisil’ei, suma di pâlteari scadi cu 60% tră aftukinatli Euro 2, cu 80% tră aţeali dit categoria Euro 1 şi cu aproapea 90% tră non-Euro. Ia ţi spuni Rovana Plumb:
“S-acaţâ tu isapi şi anvicl’earea, respectiv vicl’imea a aftukinatâl’ei. Unâ aftukinâ, cu cât easti ma veacl’e cu ahât perioada a l’ei di banâ easti ma şcurtă şi atumţea s-lugurseaşti că nfâarmâcâ ma puţân, ma s-acâtăm tu isapi că aestu timbru di mediu s-pălteşti maşi unâ oarâ tru perioada di banâ a aftukinatâl’ei.
”Tru minduita a ministurlui, cara taxili vrea s-arămânea la idyiul nivel la vehiculili non-euro, euro 1 şi 2, atumtea vrea s-agiundzeala unâ ambudyiuseari la vindearea a aiştor. Timbrul di mediu tin’iseaşti prinţipiul că poluatorlu pâlteaşti, spuni Rovana Plumb, iara aestu agudeaşti multu vârtos tru motorizările euro 3 şi 4, pondeirea majoritară a aftukinilor second-hand ancupărati di români. Tră aesti, taxa creaşte cu 10-15 %, acă, sinfun cu ţi spun specialiştil’i, suntu ma puţân poluante andicra di ateali non-euro icâ euro 1 şi 2.
Noua taxă aduţi licşurări ti ancupârarea di afukinati multu vecl’i şi nu da curayiu ici ti znuearea a parcului auto, spun producătorl’ii. Năulu timbru di mediu agudeaşti tu autoturismele diesel, cari va s-păltească unâ taxă ma mare andicra di aţeali alimentate cu naftâ. Tu cazul a nâscântor aftukinati vecl’i di 7-8 ani, diferenţa di taxă poate s-agiungâ ş-la 50%.
Ca nâutate, atel’i cari înmatriculează aftuknati electriţi, va s-l’ia unâ primă, un eco-tichet di 2.500 di euro. Analiştii fac timbihi ama că aestă apofasi nu va s-aibâ mari impactu pi pâzari, tu condiţiili tu cari, pâhadzl’i la aesti suntu cabaia mări şi, ma multu, suntu zorea ti alimentari. Tu yinaru 2012, tu România, urdina maşi 10 aftukinati electriţi.
