Transnistria, un conflictu îngl’iţat
Tra analiştii cu memorie, criza ucraineană di anlu aestu easti masi una reeditare a agiocurlor geopolititi şi di polim exersati di Rusia nica di aoa si un cirec di eta. La scară micro, tru condiţii cari pot s-hiba spusi ca hindalui di laborator, atea ti s-feati asta primveară tru Crimeea şi asta veară tru Donbas fu brevetat, tru ahurhita a a an’ilor 90, tru Transnistria. Cu masi 40% ditru banatori etnit români, iara artimaia di origine slavă – ruşi şi ucraineni -, regiunea baga zori tra s-isa di sum controlu a Chişinăului nica nainti di ampartarea a fostal’ei Uniuni Sovietica. U feati sum pretextul, di ici tiva ti dari giueapi, că Ripublica Moldova poati sa s-faca una cu România, ti u avea tru mana până la aarachearea stalinistă dit 1940.
Bogdan Matei, 30.09.2014, 11:31
Tra analiştii cu memorie, criza ucraineană di anlu aestu easti masi una reeditare a agiocurlor geopolititi şi di polim exersati di Rusia nica di aoa si un cirec di eta. La scară micro, tru condiţii cari pot s-hiba spusi ca hindalui di laborator, atea ti s-feati asta primveară tru Crimeea şi asta veară tru Donbas fu brevetat, tru ahurhita a a an’ilor 90, tru Transnistria. Cu masi 40% ditru banatori etnit români, iara artimaia di origine slavă – ruşi şi ucraineni -, regiunea baga zori tra s-isa di sum controlu a Chişinăului nica nainti di ampartarea a fostal’ei Uniuni Sovietica. U feati sum pretextul, di ici tiva ti dari giueapi, că Ripublica Moldova poati sa s-faca una cu România, ti u avea tru mana până la aarachearea stalinistă dit 1940.
Secesioniştii ş-agiumsira scupolu tru 1992, cându Chişinăulu, indipendentu di ma puţan di un an, apruche ca easti azvimtu, după un conflictu armat tu cari fura vatamat suti di oamin’i şi apufusitu unaoara cu intervenţia ali aschera arusa.Prezentată tru ahurhita ca una opearaţiune punctuală, prezenţa a ascherilor arusi tru Transnistria agiumsi, cu chirolu, permanentă. Suntu, dimec di atumtea, 15 di an’i di cându, la summit-ul OSCE di Istanbul, Rusia, cumandusita atumtea di fostul prezidentu Boris Elţîn, s-loa borgea tra ş-tragă ascherili şi arsenalu dit estul ali Ripublica Moldova. Sum Vladimir Putin, a aistor ascheri la si alaxi masi eticheta. Armasa, di facto, ascheri di aputruseari, ali si spusi forţă di ţaneari ali irini. Stămâna ti tricu, di la tribuna ali Adunari Generala a Naţiunilor Unite, ministurlu di Externe ali Ripublica Moldova, Natalia Gherman, cafta diznau fudzearea a aistei forţi, ti lipsea s-hiba alaxita cu una misiune tivilă internaţională.
Prezenţa a ascherilor aruse tru Transnistria scoati tru migdani cheaditi s-ma multu tu calea a procesului di irini — spusi, vartos, d-na Gherman, tu ligatura cu discuţiile, canda fara bitiseari, tru aşi-numasitlu format 5+2, tru cari Chişinăulu, separatiştil’i, Rusia, Ucraina şi OSCE suntu părţa tru negocieri, iara Uniunea Europeană şi Statele Unite agioacă rol di observatori. Tut New York, tru marja ali Adunari Generala, şeflu a diplomaţiil’ei di Bucureşti, Titus Corlăţean, napoi adusi aminti simasia di amprotusa pi cari România u da ti ndridzearea a conflictului îngl’iţat dit Ripublica Moldova vitină.
Bagarea tru lucru a unlui acordu politic cari s-aiba la thimel’iu tin’isearea a suveranitatil’ei şi a integritatil’ei teritoriala şi a unui statut politic spetial tra regiunea transnistreană armâne scupolu a Guvernului pro-occidental di Chişinău şi a partenerlor a lui di Bucureşti, Bruxelles şi Washington. Ama tuta lumea easti duchimasita că tru Transnistria ici tiva nu poati sa s-faca ma s-nu aiba izinea ali Moscova, ti easti vigl’itorlu şi cumandarlu a secesioniştilor.
Armanipsearea: Tascu Lala
