Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Crişteri la tin’iili di cafi mes controversati

Pi atea dit soni sută di meatri a mandatilor, parlamentarl’ii români apufusira s-creasca tin’iili di cafi mes la yiatra şi profesori cu 15% di la 1 di yinaru 2017. Ma s-nu hiba contestat di guvernu, nomlu, cari scoasi tru migdani moeabet apreasi pi scena publică, va s-hiba pitricut tra promulgare. Prezidentul ari la dispozitie caftarea di reexaminare a aistui, ica ataca la Curtea Constituţională. Ministurlu a Lucarlui, Dragoş Pîslaru, spuni că Executivlu poati s-da cali ti cristearea a tin’iilor di cafi mes tra sănătate cu 15% tru medie şi tra educaţie cu 10%, ama tu ma multi hopi.

Crişteri la tin’iili di cafi mes controversati
Crişteri la tin’iili di cafi mes controversati

, 08.11.2016, 12:33

Pi atea dit soni sută di meatri a mandatilor, parlamentarl’ii români apufusira s-creasca tin’iili di cafi mes la yiatra şi profesori cu 15% di la 1 di yinaru 2017. Ma s-nu hiba contestat di guvernu, nomlu, cari scoasi tru migdani moeabet apreasi pi scena publică, va s-hiba pitricut tra promulgare. Prezidentul ari la dispozitie caftarea di reexaminare a aistui, ica ataca la Curtea Constituţională. Ministurlu a Lucarlui, Dragoş Pîslaru, spuni că Executivlu poati s-da cali ti cristearea a tin’iilor di cafi mes tra sănătate cu 15% tru medie şi tra educaţie cu 10%, ama tu ma multi hopi.




Di la tribuna a parlamentului, el feati atea dit soni cl’imari tra responsabilitate. Tru minduita al nasu, cristerli a tin’iilor di cafi mes nu pot s-hiba susţanuti di buget şi reprezintă una inechitati, cate va s-creasca ma multu tin’iili di cafi mes ateali marli şi ma puţan alanti.




Ia ti spusi Dragoş Pîslaru: “Avem dimec lucri cari suntu ascumti tru grile. Efectul a aistoru alaxeri pripusi tru raportul ali comisie va s-duca la una polarizari anamisa di atel’I ti ghiusbilea intră tru sistem şi atel’i cari suntu tora cu nai ma marli crişteri procentuale. Groslu dimec a criştearil’ei easti la atel’I cari au tin’iili di cafi mes ma mari.”




Liderlu a PSD, Liviu Dragnea, mindueasti ama că suntu duri paradz tra aesti cristeri a tin’iilor di cafi mes. Impactul bugetar va s-hiba di 1,8 – 1,9 miliardi di lei, a deapoa ixichea bugetara nu va s-creasca pisti limita straxită.




Tru arada a lui Liviu Dragnea spusi: “Dificitlu bugetar tru aesta oară easti di 0,4 – 0,45%, dit PIB, nu ari cum s-agiungă anvelopa di 2,8 – 2,9%. Tra anlu yinitor, criştearea economică ti u da Comisia di prognoză scoati tru migdani tru bitisita amintatiti ma mari la bugetlu general anvartusitu di aproapea 14 di miliardi di lei. Oamin’i buni, numata ţaneţ paradzl’I nihargiuiţ şi oamin’il’i cu tin’ii di cafi mes multu n’it.”




Di alanta parti, opoziţia liberală nu vru tra s-l’ia parti la dezbateri şi la votlu dit bitisita mutrindalui aestu nom, ti furn’ia ca lugurseasti că nu ari anvaleari bugetară şi fu votat masi cu scupo electoral.




Prim-viteprezidentul a PNL, deputatlu Mihai Voicu, cundil’e că specialiştil’i a partidlui fac isapi ti argumentili tra contestari a nomlui la Curtea Constituţională. Un dit eali easti ligat di atea că nomlu fu alaxitu cabaia multu la Camera a Deputaţlor şi nu fu analizat ici la Senat, iu tricu tacitu. Ia ti spusi Mihai Voicu: “Easti un nom cari fu alaxitu cabaia la Camera a Deputaţlor fără ca senatorl’i, avândalui ndreptul aistu, s-poată s-li mindueasca aesti alaxeri, şi nu-n’i aduc aminti vara catastisi tru cari vara ahtari nom s-aiba tricuta di Curtea Constituţională şi aesta easti una furn’ie cabaia salami ti va u bagam tru contestaţia la cari lucreadză juriştil’i a noştri.




Tru minduita a analiştilor, aesti aşi-numasiti “dari electorali”, cari ies tru videala ninti di legislativili dit andreu, va s-alasa tor pi creastirea economica şi va s-duca la scădearea a investiţiilor.



Autor: Mihai Pelin


Armanipsearea: Tascu Lala


Pompierii români pleacă în Grecia (sursă foto: IGSU)
Actualitati Saturday, 01 August 2026

România agiută Gărţia tră astindzearea focurloru

Un contingentu di pompieri români l’ia parti, tru Gărţie, tru perioada 1 avgustu – 15 di yismăciuni 2026, la misiunea europeană di...

România agiută Gărţia tră astindzearea focurloru
Foto: jp26jp / pixabay.com
Actualitati Tuesday, 28 July 2026

Kazahstanlu ahurheaşti diznău exporturli di naftă pritu Shulinarlu Caspicu

Kazahstanlu ahurhi diznău exporturli di naftă pritu Consorțiulu a Shulinarlui Caspicu, după ţi CPC ahurhi diznău apruchearea a naftăl’ei di...

Kazahstanlu ahurheaşti diznău exporturli di naftă pritu Shulinarlu Caspicu
Spania amintă Campionatlu Mondial di fotbalu 2026 (captură video Radio România Internaţional)
Actualitati Monday, 20 July 2026

Spania amintă doilu a l’ei titlu mondialu la fotbal

Selecţionata ali Spanie amintă doilu a l’ei titlu mondialu la fotbalu, după ţi azvimsi Argentina cu scorlu di 1-0 (0-0, 0-0), după...

Spania amintă doilu a l’ei titlu mondialu la fotbal
Andamusea Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina (Foto: presidency.ro)
Actualitati Wednesday, 15 July 2026

Andamusea Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina

„S-dămu silă ti andruparea noastră tră Ucraina, să-l’i anvărtuşimu apărarea, s-băgămu zorea cama multu cătă Rusia şi...

Andamusea Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina
Actualitati Tuesday, 14 July 2026

Populaţia ali Românie, tru scădeari

Populaţia ali Românie poati să scadă cu 3,4 miliun’i di inşi ş-cama până tru anlu 2080 şi s-agiungă la aproapea 15 miliun’i, spuni...

Populaţia ali Românie, tru scădeari
Actualitati Tuesday, 07 July 2026

FITS 2026, tu bitisitâ

Unlu di cama di simasie evenimenti culturali dit Europa, Festivallu Internațional di Teatru di Sibiu și-ancllisi, duminicâ, 28 di cirișar,...

FITS 2026, tu bitisitâ
Actualitati Monday, 06 July 2026

Simona Halep s-trapsi dit tenis

Liderlu mondial di ma ninti, Simona Halep, s-trapsi ufițial dit activitatea sportivâ, sâmbătâ, 13 di cirișar, la ilichia di 34 di añi, tu...

Simona Halep s-trapsi dit tenis
Actualitati Sunday, 05 July 2026

Prognoza ali Bancâ Mondialâ ti Românie

Icunumia mondialâ va s-aibâ, estan, unâ crişteari cama ñicâ, di 2,5%, andicra di unâ crișteari di 2,6% minduitâ tu meslu yinar, di sibepea a...

Prognoza ali Bancâ Mondialâ ti Românie

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company