Habari dit bana romaneasca si internationala
Bucuresti – Premierulu Sorin Grindeanu declarăă, azăi, că obiectivulu a lui easte finalizarea Mecanismului di Cooperare şi Verificare (MCV) pi justitie năinte ca România să prel’ia preşedinţil’ia Consiliului a Uniunil’ei Europeană tru 2019. Aţist lucru înseamnă ca Romania să l’ia un raportu final pozitiv, are subliniată Sorin Grindeanu, care adăvgă că executivulu va garanteadză şi în continuare un actu di justiţie corectu şi independentu. Declaratiile fură fapte in cadrul a adunaril’ei cu prim-vicepreşedintile a Comisilei Europeană, Frans Timmermans, aflat în vizită oficială la Bucureşti. Oficialul di la Bruxelles sublinie că iţe cetăţean european merită să bâneadză într-un stat di dreptu si că tru ultimil’i dzaţe an’i, cât durăă MCV-ul, s-au obţânută multe di multe lucre bune. Uidisit a lui, tru aţist momentu Bucurestiul si aaflă pi ultima sută di metri a luştui maraton multu lungu, iar România lipseaşte maşi să respecte recomandările a Comisilei Europeană pi justitie.
Daniela Budu, 20.04.2017, 20:50
Bucuresti – Premierulu Sorin Grindeanu declarăă, azăi, că obiectivulu a lui easte finalizarea Mecanismului di Cooperare şi Verificare (MCV) pi justitie năinte ca România să prel’ia preşedinţil’ia Consiliului a Uniunil’ei Europeană tru 2019. Aţist lucru înseamnă ca Romania să l’ia un raportu final pozitiv, are subliniată Sorin Grindeanu, care adăvgă că executivulu va garanteadză şi în continuare un actu di justiţie corectu şi independentu. Declaratiile fură fapte in cadrul a adunaril’ei cu prim-vicepreşedintile a Comisilei Europeană, Frans Timmermans, aflat în vizită oficială la Bucureşti. Oficialul di la Bruxelles sublinie că iţe cetăţean european merită să bâneadză într-un stat di dreptu si că tru ultimil’i dzaţe an’i, cât durăă MCV-ul, s-au obţânută multe di multe lucre bune. Uidisit a lui, tru aţist momentu Bucurestiul si aaflă pi ultima sută di metri a luştui maraton multu lungu, iar România lipseaşte maşi să respecte recomandările a Comisilei Europeană pi justitie.
(Daniela Budu)
Bucureşti — Sefulu a Statului Major, gheneralul Nicolae Ciucă, anuntăă, ază, că România intentioneadză să acumpără rachete americane Patriot. Achizitia va să si facă în cadrul a proiectului di înzestrare a armatâlei. Patriot easte un sistem di apărare avansat, di tip sol-aer, care poate să hibă folosit în cazulu a unui atac cu avioane i cu rachete balistiţe şi di croazieră. Rachetile Patriot sunt deţânute di 12 ţări: SUA, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuwait, Taiwan, Grâţia, Spania, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite. Anuntul mutrinda cumpararea unor ahtări rachete fu faptu într-ună conferintă di presă organizată la Smârdan (estul a Romaniilei), iu tru aeste dzâle easte în desfăsurare un exercitiu militar comun româno-american. Au participată ofiţiali a Guvernului a Româniilei, a Armatâlei Română şi a Ambasadâlei a Statelor Unite.
(Daniela Budu)
Bucuresti — In Romania, chirolu va să si menţână multu araţe. Ţerulu va aibă înniurări, iar precipitaţiile, va să si semnaleadză în estu, local în chentru, sud-estu şi la munte şi maşi cu totul izolat în restul a teritoriului. În nordu si nord – estu va predoomină să da neauă (ninsorile), în chentru va hibă precipitaţii mixte, iar în sud si sud-estu cama multu ploi. Vintul va aibă intensificări în nord, estu, sud-estu şi la munte. Temperaturile minime va sa si incadreadză intră minus 4 si 4 grade Celsius, iar aţeale maxime întră 1 şi 12 grade. Arămăn in vogoare avertizarile cod portocaliu si galbin di precipitaţii însemnate cantitativ, ninsori si intensificări a vintului trâ nordul, chentrul si estul a tarâlei. Chirolu rău zim’isi traficulu rutier, pi mai multe căl’iuri importante din ţară si ciirculăă în condiţii di iarnă. Din cauza ninsoaril’ei abundentă, a multâl’ei neauă, mai multe curse aeriane operate pi Aeroportul International Cluj (chentru) au intardzieri. Tutunâoară, din cauza vintului puternic, mai multe localităţ di-tru nord şi estu arămasiră fără energhie electrică.
(Daniela Budu)
XXX – Easte chiro araţe tru mai multe ţări din Europa Chentrala si di Estu. În Austria, din cauza multâl’ei neauâ, ninsori puterniţe, si produsiră blocaje pi autostrădz, care fură şi încl’ise mai multe ore. La Rimini, în Italia, vintul puternic şi marea agitată au vâtâmată, ucisiră, patru persoane care si aflaa pi ună ambarcaţiune lişoară. Da neauă şi tru estul a Ucrainâlei, la Karkov, iu dzăţ di azboiruri fură anulate. Vintul puternic freadze sute di pom’i, iar alimentarea cu electricitate cădzu tru mai multe zone. Chiro di iarnă easte şi tru Cehia, Polonia, Serbia şi Ungaria.
(Daniela Budu)
