Prognoze economiţe internaţionale

Fondul Monetar Internaţional şi-are îmbunătăţită prognozile mutrinda economia mondială tru 2017 şi 2018, uidisit a raportului publicat, martâ, di instituţia financiară internaţională, năintea reuniunilei a l’ei di primăveară. FMI estimeadză ună creaştire economică la nivel global di 3,5% tru 2017, di la 3,1% tru 2016, respectiv di 3,6% tru 2018. Accelerarea va sa si facă resimţită la nivel extinsu ahât în economiile avansate, cât şi în economiile în curs di dezvoltare, ama şi tru economiile slabe, iar consolidarea va să si producă mai multu în industria manufacturieră şi comerţu. Evaluările pozitive sunt bazate, parţial, pi creaştirea economică accelerată şi si datoreadză a progresilor înreghistrate în Europa, Japonia, China şi SUA. În plus, multe instituţii bancare, printră care şi aţeale din Europa şi din ţările cu economii emergente, îşi refăcură capitalul, amintânda, aşi, un plus di elasticitate. Exiistă ama şi riscuri, atradze atenţia FMI. Economistul-şef a liştei instituţie, Maurice Obstfeld, susţâne că ţeale mai mările riscuri provin din primile dauă economii a lumil’ei – SUA şi China. El exigh’isi că politica Bancâl’ei Chentrală Americană tra să renuunţă la toculu zero şi anunţul a naul’ei administraţie di la Washington mutrinda ună vastă politică di investiţii, poate să facă mărească riscul a inflaţil’ei, poate să ducă la creaştirea dolarului şi si poate să bagă în dificultate statile emergente care deţân obligaţiuni în dolari. Tru ţi mutreaşte Chinei, riscurile provin di la intenţia Beijingului tra să-şi echilibreadză balanţa comercială şi să-şi reducă producţia industrială în favoarea a sectorului serviciilor, la care si adavgă explozia pâzaril’ei a creditelor care si poate să afecteadză întregulu sistem financiar, cu urmări negative şi trâ alte tări, mai spune economistul şef a FMI, care avertizăă că politiţâle protecţioniste bagă în pericol redresarea. Revenindalui la estimările a Fondului, Europa va înreghistreadză ună creaştire economică di 2%, iar Europa emergentă, reghiune iu easte inclusă şi România, va înreghistreadză un avansu a PIB di 3 procente. Fondul îmbunătăţi prognoza di creaştire trâ economia Româniilei tru 2017, di la 3,8% la 4,2%, iar trâ 2018.di la 3, 3% la 3,4%. Conform a raportului FMI, România va înreghistreadză tru aţist an a daua ţea mai marea creaştire economică din Europa, hiinda devansată maşi di Islanda (5,7%). Principalul motor easte consumul, ca urmare a scăderilor di taxe (TVA), majorările salariale, scădearea tocurilor, ahât la lei cât şi la euro. Pi di altă parte, instituţia financiară internaţională revizui pi scădeare estimările referitoare la rata şomajului în România, care va înreghistreadză un declin semnificativ tru 2017, până la 5,4%, faţă di 6,2%, cât estima anterior, apoia tru 2018 va să agiungă până la 5,2%. Experâl’ii a Fondului au revizuită şi prognozile di inflaţie, care va aliină di la minus 1,6% anulu trecut la 1, 3 tru 2017 şi la piste 3 procente anulu v’initor. Principalile obiecţii a FMI mutrinda evoluţia economiilei românească sunt legate di sustenabilitatea finanţilor publiţe în condiţiile a majorărilor salariale.

România Internațional, 20.04.2017, 21:15

Fondul Monetar Internaţional şi-are îmbunătăţită prognozile mutrinda economia mondială tru 2017 şi 2018, uidisit a raportului publicat, martâ, di instituţia financiară internaţională, năintea reuniunilei a l’ei di primăveară. FMI estimeadză ună creaştire economică la nivel global di 3,5% tru 2017, di la 3,1% tru 2016, respectiv di 3,6% tru 2018. Accelerarea va sa si facă resimţită la nivel extinsu ahât în economiile avansate, cât şi în economiile în curs di dezvoltare, ama şi tru economiile slabe, iar consolidarea va să si producă mai multu în industria manufacturieră şi comerţu. Evaluările pozitive sunt bazate, parţial, pi creaştirea economică accelerată şi si datoreadză a progresilor înreghistrate în Europa, Japonia, China şi SUA. În plus, multe instituţii bancare, printră care şi aţeale din Europa şi din ţările cu economii emergente, îşi refăcură capitalul, amintânda, aşi, un plus di elasticitate. Exiistă ama şi riscuri, atradze atenţia FMI. Economistul-şef a liştei instituţie, Maurice Obstfeld, susţâne că ţeale mai mările riscuri provin din primile dauă economii a lumil’ei – SUA şi China. El exigh’isi că politica Bancâl’ei Chentrală Americană tra să renuunţă la toculu zero şi anunţul a naul’ei administraţie di la Washington mutrinda ună vastă politică di investiţii, poate să facă mărească riscul a inflaţil’ei, poate să ducă la creaştirea dolarului şi si poate să bagă în dificultate statile emergente care deţân obligaţiuni în dolari. Tru ţi mutreaşte Chinei, riscurile provin di la intenţia Beijingului tra să-şi echilibreadză balanţa comercială şi să-şi reducă producţia industrială în favoarea a sectorului serviciilor, la care si adavgă explozia pâzaril’ei a creditelor care si poate să afecteadză întregulu sistem financiar, cu urmări negative şi trâ alte tări, mai spune economistul şef a FMI, care avertizăă că politiţâle protecţioniste bagă în pericol redresarea. Revenindalui la estimările a Fondului, Europa va înreghistreadză ună creaştire economică di 2%, iar Europa emergentă, reghiune iu easte inclusă şi România, va înreghistreadză un avansu a PIB di 3 procente. Fondul îmbunătăţi prognoza di creaştire trâ economia Româniilei tru 2017, di la 3,8% la 4,2%, iar trâ 2018.di la 3, 3% la 3,4%. Conform a raportului FMI, România va înreghistreadză tru aţist an a daua ţea mai marea creaştire economică din Europa, hiinda devansată maşi di Islanda (5,7%). Principalul motor easte consumul, ca urmare a scăderilor di taxe (TVA), majorările salariale, scădearea tocurilor, ahât la lei cât şi la euro. Pi di altă parte, instituţia financiară internaţională revizui pi scădeare estimările referitoare la rata şomajului în România, care va înreghistreadză un declin semnificativ tru 2017, până la 5,4%, faţă di 6,2%, cât estima anterior, apoia tru 2018 va să agiungă până la 5,2%. Experâl’ii a Fondului au revizuită şi prognozile di inflaţie, care va aliină di la minus 1,6% anulu trecut la 1, 3 tru 2017 şi la piste 3 procente anulu v’initor. Principalile obiecţii a FMI mutrinda evoluţia economiilei românească sunt legate di sustenabilitatea finanţilor publiţe în condiţiile a majorărilor salariale.

Autor: Andreea Bojoi

Armânipsire: Hristu Steriu