Tâxeri/Promisiun’i trâ rezolvarea situaţil’ei di-tru zândăn’i/filichii
Autorităţâle ştiu că exiistă probleme complexe tru ţe mutreaşte situaţia încl’isorilor din România. Exiistă nemulţan’iisiri profunde ahât din partea deţânuţilor, cât şi din partea personalului din penitenciare. Aestua di mai nâpoi declanşă proteste, arhiusinda cu 1 augustu, refuzânda să mai facă ore suplimentare. Pazniţâl’i/simen’il’i caftă îmbunătăţârea a condiţiilor de lucru, eliminarea deficitului de personal, reorganizarea unităţâlor şi construirea a unora nale. După discuţii purtate, aieri, de sindicaliştil’i din sistemulu penitenciar cu premierulu Mihai Tudose, aestua exprimăă susţânerea a Executivului mutrinda mesurile care prinde să hibă loate trâ buna funcţionare a unităţâlor ţe fac parte din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Aşi, Guvernul are în vedeare creaşterea salariilor a personalului, precum şi realizarea unui plan referitor la necesităţâle di personal tehnic şi de supravegl’eare în teren, în concordanţă cu standardile de sistem existente. După adunarea cu premierulu Mihai Tudose, liderulu a Sindicatului Naţional a Lucrătorilor din Penitenciare, Ştefan Teoroc, declarăă că aestua acceptăă şi modificarea statutului a ţilor care lucreadză în penitenciare. Ştefan Teoroc dzâse:
Leyla Cheamil, 11.08.2017, 22:03
Autorităţâle ştiu că exiistă probleme complexe tru ţe mutreaşte situaţia încl’isorilor din România. Exiistă nemulţan’iisiri profunde ahât din partea deţânuţilor, cât şi din partea personalului din penitenciare. Aestua di mai nâpoi declanşă proteste, arhiusinda cu 1 augustu, refuzânda să mai facă ore suplimentare. Pazniţâl’i/simen’il’i caftă îmbunătăţârea a condiţiilor de lucru, eliminarea deficitului de personal, reorganizarea unităţâlor şi construirea a unora nale. După discuţii purtate, aieri, de sindicaliştil’i din sistemulu penitenciar cu premierulu Mihai Tudose, aestua exprimăă susţânerea a Executivului mutrinda mesurile care prinde să hibă loate trâ buna funcţionare a unităţâlor ţe fac parte din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Aşi, Guvernul are în vedeare creaşterea salariilor a personalului, precum şi realizarea unui plan referitor la necesităţâle di personal tehnic şi de supravegl’eare în teren, în concordanţă cu standardile de sistem existente. După adunarea cu premierulu Mihai Tudose, liderulu a Sindicatului Naţional a Lucrătorilor din Penitenciare, Ştefan Teoroc, declarăă că aestua acceptăă şi modificarea statutului a ţilor care lucreadză în penitenciare. Ştefan Teoroc dzâse:
Ţe mutreaşte statutulu, primulu ministru fu ferm favorabil tru alâxirea denumiril’ei în Poliţie Penitenciară, iar mutrinda posturile, noi spunim că pri-tru apofasea de guvernu lipseaşte să si modiifică ţeale 15 m’il’e di posturi pruvedzute, tru 20 m’il’e. Împreună cu ministrulu a Justiţil’ei va analizăm şi, ţi cara că va să si facă gradual, va să si acaţă, nincă de anulu aestua, cu ună modificare a numerului di posturi pri-tru adăvgarea a unor posturi pruvedzute şi ocuparea, prin concursu, a unui numer cât mai mare di posturi. Teoroc preciză că-l’i solicită a premierului ca suma care va să hibă tăl’iată la rectificarea bugetară di-tru alocările trâ penitenciare, respectiv 57 de milioane di lei (12.500.000 euro), să arămână în bugetulu dedicat a sistemului trâ încadrări şi îmbunătăţirea a condiţiilor de lucru. El sublinie, totunăoară, că sindicaliştil’i nu va renuunţă la acţiun’ile di protestu anunţate până nu va să se materializeadză ţeva di aţeale promise la întreviderea cu prim-ministrulu. Pe di altă parte, imbunătăţirea a condiţiilor di detenţie din România fu solicitată de Curtea Europeană a Drepturilor a Omului. Supraaglomerarea din celule, insuficienţa a instalaţiilor sanitare, elipsea di igienă, calitatea scădzută a hranâlei spun ună disfuncţionalitate gravă a sistemului de încarcerare. Tru februarie, directorulu gheneral a li Administraţie Naţională a Penitenciarelor, Marius Vulpe, anunţaa că amendzâle aplicate a Româniil’ei di Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condiţiilor di detenţie si mută, anulu trecut, la 1,6 milioane di euro.
Autor: Leyla Cheamil
Armânipsire: Hristu Steriu
