Habari dit bana romaneasca si internationala
Bucuresti — Presedintile a Frantâl’ei, Emmanuel Macron, va facă, gioi, ună vizita in Romania, la invitatia omologului a lui Klaus Iohannis. Vizita liderului francez la Bucuresti fu convenită cu arastea a întrevideqril’ei avută cu sefulu a statului român în marja a reuniunil’ei a Consiliului European de la Bruxelles, din iunie. Cu aţea ocazie, presedintile Klaus Iohannis exprimăă apofăsirea a Româniilei de arămânire un partener solid a Frantâlei si de sustânere împreună relansarea proiectului european. Discutiile dintră aţel’i doil’i lideri va să se concentreadză pi dezvoltarea si aprofundarea a relatilei bilaterală di parteneriat strateghic, ama si pe principalile subiecte aflate pi aghenda europeană, internatională si de securitate. În plan economic, discuţiile va să se axeadză pe impulsionarea alâximitilor comerciale, inclusiv prin diversificarea domeniilor de colaborare. Pi fondul a traditil’ei si a afinitătâlor culturale dintră aţeale dauă state, discutiile di la Bucuresti va vizeadză si cooperarea din cadrul a sezonului cultural România-Franta 2018-2019.
Leyla Cheamil, 21.08.2017, 22:20
Bucuresti — Presedintile a Frantâl’ei, Emmanuel Macron, va facă, gioi, ună vizita in Romania, la invitatia omologului a lui Klaus Iohannis. Vizita liderului francez la Bucuresti fu convenită cu arastea a întrevideqril’ei avută cu sefulu a statului român în marja a reuniunil’ei a Consiliului European de la Bruxelles, din iunie. Cu aţea ocazie, presedintile Klaus Iohannis exprimăă apofăsirea a Româniilei de arămânire un partener solid a Frantâlei si de sustânere împreună relansarea proiectului european. Discutiile dintră aţel’i doil’i lideri va să se concentreadză pi dezvoltarea si aprofundarea a relatilei bilaterală di parteneriat strateghic, ama si pe principalile subiecte aflate pi aghenda europeană, internatională si de securitate. În plan economic, discuţiile va să se axeadză pe impulsionarea alâximitilor comerciale, inclusiv prin diversificarea domeniilor de colaborare. Pi fondul a traditil’ei si a afinitătâlor culturale dintră aţeale dauă state, discutiile di la Bucuresti va vizeadză si cooperarea din cadrul a sezonului cultural România-Franta 2018-2019.
(Leyla Cheamil)
Bucuresti – România easte mai deavrapa ună ţară de tranzit, numerulu di refugiaţ easte relativ m’ic, iar presiunea imigranţilor easte trâ zona Europâlei chentrală şi de nordu, are declarată, ază, sefulu a diplomatiilei di la Bucuresti, Teodor Meleşcanu. El precizăă că România nu acceptăă ideea a unor cote obligatorii trâ arefugiaţ, ama va isi facă borge/datoria ca ţară UE. Declaratia a lui Melescanu survine pi fondul a li inmulture tru ultimele dzâle a cazurilor tra să tranziteadză Romaniai di catră grupuri de migrantâ clandestini. Politistil’i romani di la Garda de Coastă au interceptată aieri noaptea, in Marea Neagra, un pescador la bordul a cure se afla aproximativ 70 de migrantâ clandestini, printră care 23 de cilimean’i, de nationalitate irakiana si siriana. Pe 13 augustu, ună alta ambarcatiune sum pavilion turcescu cu 69 de migranţâ clandestini, de naţionalitate irakiană, fu interceptata de ună navă di patrulare a Garâlei de Coastă în apile teritoriale româneşti, iar doi traficantâ, un bulgar si un chipriot, fură retinut de autoritat. Ază, poliţiştil’i romani de frontieră di la Nădlac II (vestu) depistară ascumte intr-un autoprămătar, condus de un turcu, 42 de persoane din Irak, Siria şi Insulele Comore care intenţiona să iasă ilegal din România tra să agiungă intr-ună tara din spatiul Schengen. Un altu grup de 24 de migranţâ siriani si irakiani care vrea să treacă ilegal frontiera, călăuziţ de un cetăţean român, fură depistaţ, aieri noaptea, de poliţiştil’i de la Punctul de Treaţire a Frontierâl’ei Nădlac.
(andreea)
Madrid — Politia catalana confirmăă că presupusulu autor a atentatului di la Barcelona, marocanulu Younes Abouyaaqoub(22 ani), fu împuşcat mortal cu tufechea, ază, în Subirats, la vestu de Barcelona. Easte zborulu di soferulu a furgonetâl’ei care intrăă in multimea aflata pi artera pietonala La Rambla – şi vâtâmă 13 persoane, si care eara dat in urmarire europeana. Tot ază, ministrul de interne reghional, Joaquim Forn anuntă că bilanţul a persoanilor vâtâmate tru aţeale dauă atentate comise septămâna trecută în provincia spaniolă Catalonia, la Barcelona şi Cambrils, şi revendicate de Statulu Islamic, alină la 15. Ultima di victime easte un barbat aflat înţâpat cu câţutulu intr-ună masina care fortăă un baraj a li politie la îndauă sâhăţ dupa atentatulu de la Barcelona..Poliţiştil’i nu avea faptă până tora legătura întră aest incidentu şi atentatile din Catalonia. Autoril’i a ţilor dauă atentate forma ună celula jihadista de 12 persoane. Ază, lideril’i politiţ roman’i au semnată in cartea de condoleante descl’isa la Ambasada a Spanil’ei din Bucuresti in memoria victimelor a recentilor atentate.
(andreea)
