Român’il’i sărbătoriră Unirea di-tru 1859
Pi 24 gh’ianar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu ună septămâna înainte, domnitor ale Moldovă – fu votat şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti dreptu suveran a Ţarâl’ei Românească (Valahia) şi proclamat domnu a Principatelor Unite. Domnil’ia de şapte an’i a lu Cuza are creată, pri-tru reformele radicale promovate în epocă, temeliile instituţionale ale Românie modernă, consolidate, ulterior, de regil’i Carol I si Ferdinand. Supranumit Întregitorulu, aestua di mai nâpoi avea să aducă, sum scheptrul/topuzea lui, tru 1918, la bitisita primului polim mmondial, toate provinciile româneşti aflate, până atumţea, sum stăpânirea imperiilor multinaţionale viţine. Cheremonii relighioase şi militare, depuneri de coroane de flori şi spectacole în aer liber au marcată, m’iercuri, aţea ţi unil’i român’i numescu M’ica Unire, prefaţă a ţilei Mare, de aoa şi un secol. La slujba oficiată la Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi la sesiunea ştiinţifică organizată de Academia Română are participată şi preşedintele Klaus Iohannis, care îşi reiterăt convindzerea că progresulu a Româniil’ei easte indisolubil legat de existenţa a unei leghislaţie coerentă şi stabilă, care să sancţioneadză abuzurile şi nechischineaţa.
Bogdan Matei, 26.01.2018, 21:38
Pi 24 gh’ianar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu ună septămâna înainte, domnitor ale Moldovă – fu votat şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti dreptu suveran a Ţarâl’ei Românească (Valahia) şi proclamat domnu a Principatelor Unite. Domnil’ia de şapte an’i a lu Cuza are creată, pri-tru reformele radicale promovate în epocă, temeliile instituţionale ale Românie modernă, consolidate, ulterior, de regil’i Carol I si Ferdinand. Supranumit Întregitorulu, aestua di mai nâpoi avea să aducă, sum scheptrul/topuzea lui, tru 1918, la bitisita primului polim mmondial, toate provinciile româneşti aflate, până atumţea, sum stăpânirea imperiilor multinaţionale viţine. Cheremonii relighioase şi militare, depuneri de coroane de flori şi spectacole în aer liber au marcată, m’iercuri, aţea ţi unil’i român’i numescu M’ica Unire, prefaţă a ţilei Mare, de aoa şi un secol. La slujba oficiată la Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi la sesiunea ştiinţifică organizată de Academia Română are participată şi preşedintele Klaus Iohannis, care îşi reiterăt convindzerea că progresulu a Româniil’ei easte indisolubil legat de existenţa a unei leghislaţie coerentă şi stabilă, care să sancţioneadză abuzurile şi nechischineaţa.
Klaus Iohannis: Guvernanţâl’i au datoria/borgea tra să hibă mai atenţâ la câftările a cetăţean’ilor, mai preocupaţ faţă de consecinţele pe termen lungu a deciziilor loate, mai deşcl’işi a dialogului. Avem nevol’ie de un stat care să hibă pe misura a societatil’ei, di aform’ia că românil’i vor ună guvernare decentă şi eficientă.” Într-un mesaj postat pe site-ul a Guvernului, premierulu interimar Mihai Fifor aprecie că actul a Uniril’ei a Principatelor, de aoa şi 159 de an’i, fu efortul a întreagâl’ei naţiune română, ţi reuşi să da a istoril’ei un altu cursu decât aţel stabilit de harta intereselor externe. Mesajulu a unitatil’ei a român’ilor fu purtat de la Bucureşti la Iaşi, capitala istorică a Principatului a li Moldovă, de ună garnitură, denumită, simbolic, Trenulu a Uniril’ei, tractată de ună locomotivă îmvopsită în culorile naţionale, roşu, galben şi nalbastru. La cheremoniile de la Iaşi participară Custodele a Coroanâl’ei Română, Principesa Margareta, parlamentari, autorităţ locale şi numeroşi invitaţi din Republica Moldova. Pi nângă aestâ, după cum relateadză corespondenţâl’i Radio România, DZuua a Uniril’ei a Principatelor fu marcată, cu fastu, şi la Chişinău, iu fură depuse coroane de flori la bustul a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar numeroşi oamen’i de cultură, istoriţ şi politician’i zburâră despre importanţa aţilui momentu istoric. De 10 ani, la Roma, într-ună comuniune exemplară, creştinil’i român’i de diferite confesiun’i — ortodocşi (majoritari), greco şi romano-catoliţ – celebreadză împreună DZuua a Uniril’ei a Principatelor printr-ună slujbă relighioasă. La Te Deum-ul găzduit, m’iercuri, de romano-catoliţ, participară, cu tut aceluşi mesaj de unitate, şi ambasadoril’i a Româniil’ei în Italia şi la Vatican.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsire: Hristu Steriu
