Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Una analiză tra economia româneasca

Campioană a creatiril’ei economica tru Uniunea Europeană, după ti nregistra un avansu di 7% tru 2017 comparativ cu anul precedentu, România va s-aiba una creaşteiri vartoasa şi tru aestu an. Easti minduearea spusă, tora ma ninti, di Banca Naţională a României, uidisitu cu atea că dit 2019 aestă creaştere vahi va s-apriduna. Aeastă evoluţie u videm şi tru nai ma naua estimare a agenţiei di evaluare a riscului Standard&Poors. Ase, România poati s-nregistreadza una creaştiri economică di 4,7% tru aest an, s-deapoa va s-yina una ma moderată, cata 3,5% tru an, tru perioada 2019-2021. Experţal’i ali agenţie menţionează anamisa di vulnerabilităţ multili alaxeri politice, ama sumliniadză că ma gailipsitoari suntu minduerli frecvente di alaxeari a legislaţiei. Aesti, spuni Standard&Poors, pot s-aiba un impact major tra echilibrului instituţional şi pot s-amana reformele structurale ananghisiti, cum suntu ateali mutrinda fatearea ma buna infrastructura ica dit domeniul ali educaţiei şi sănătati. Agenţia confirma ratingurile tra borgili pi lungu kiro şi scurtu tru valută şi monedă locală ali Românie la BBB minus, dimi recomandat tra investiţii, ama cu perspectivă stabilă. Tru opinia ali agenţie, perspectiva stabilă yilipseasti aştiptărle ti spun că, aca deficitele ali Românie va s-armana analti ca rezultat ali poziţie bugetara prociclice a Guvernului, nivelu a borgilei guvernamentale şi externe va s-creasca masi gradual tru yinitorl’i doi ani, di va s-ncheadica una ayaliseari economică majoră. Constrângerile bugetare va u limiteadza capacitatea a Guvernului tra sa u stimuleadza economia ali Românie, kiro tru cari factorl’ii structurali ahurhescu sa u zn’iipseasca expansiunea. Una n’icsurari a ratal’ei ti şomaju la 4,9% tru 2017 indică extindirea a deficitlui di forţă di lucru calificată. Ma multu, cara va s-creasca s-ma largu tin’iili di cafi mesu, competitivitatea ali Românie cu zori amintată poati s-agiunga pi una erodari irusea, avertizeadză agenţia di evaluare financiară. Principalu motor a creaştiril’ei economice a României fu consumul a gospodăriilor, stimulat di n’icsurarea a taxelor şi di majorarli a tin’iilor di cafi mes. Investiţiile publice suntu, ama, tru scadeare tra doilu an consecutiv, sumlinie Comisia Europeană. Bruxellesul estimeadză că avansul a economiil’eei va s-ayaliseasca la 4,5% tru aestu an şi la 4 procente anlu ti yini. Estimări idyealui s-vedu şi tru analiza faptă di Banca Mondială. Al’iumtrea, Comisia Naţională di Prognoză dimanda că u revizui tru creaştire, la 6,1%, proiecţia mutrindalui avansul a Produslui Intern Brut, tru aest an.

Una analiză tra economia româneasca
Una analiză tra economia româneasca

, 05.03.2018, 12:34

Campioană a creatiril’ei economica tru Uniunea Europeană, după ti nregistra un avansu di 7% tru 2017 comparativ cu anul precedentu, România va s-aiba una creaşteiri vartoasa şi tru aestu an. Easti minduearea spusă, tora ma ninti, di Banca Naţională a României, uidisitu cu atea că dit 2019 aestă creaştere vahi va s-apriduna. Aeastă evoluţie u videm şi tru nai ma naua estimare a agenţiei di evaluare a riscului Standard&Poors. Ase, România poati s-nregistreadza una creaştiri economică di 4,7% tru aest an, s-deapoa va s-yina una ma moderată, cata 3,5% tru an, tru perioada 2019-2021. Experţal’i ali agenţie menţionează anamisa di vulnerabilităţ multili alaxeri politice, ama sumliniadză că ma gailipsitoari suntu minduerli frecvente di alaxeari a legislaţiei. Aesti, spuni Standard&Poors, pot s-aiba un impact major tra echilibrului instituţional şi pot s-amana reformele structurale ananghisiti, cum suntu ateali mutrinda fatearea ma buna infrastructura ica dit domeniul ali educaţiei şi sănătati. Agenţia confirma ratingurile tra borgili pi lungu kiro şi scurtu tru valută şi monedă locală ali Românie la BBB minus, dimi recomandat tra investiţii, ama cu perspectivă stabilă. Tru opinia ali agenţie, perspectiva stabilă yilipseasti aştiptărle ti spun că, aca deficitele ali Românie va s-armana analti ca rezultat ali poziţie bugetara prociclice a Guvernului, nivelu a borgilei guvernamentale şi externe va s-creasca masi gradual tru yinitorl’i doi ani, di va s-ncheadica una ayaliseari economică majoră. Constrângerile bugetare va u limiteadza capacitatea a Guvernului tra sa u stimuleadza economia ali Românie, kiro tru cari factorl’ii structurali ahurhescu sa u zn’iipseasca expansiunea. Una n’icsurari a ratal’ei ti şomaju la 4,9% tru 2017 indică extindirea a deficitlui di forţă di lucru calificată. Ma multu, cara va s-creasca s-ma largu tin’iili di cafi mesu, competitivitatea ali Românie cu zori amintată poati s-agiunga pi una erodari irusea, avertizeadză agenţia di evaluare financiară. Principalu motor a creaştiril’ei economice a României fu consumul a gospodăriilor, stimulat di n’icsurarea a taxelor şi di majorarli a tin’iilor di cafi mes. Investiţiile publice suntu, ama, tru scadeare tra doilu an consecutiv, sumlinie Comisia Europeană. Bruxellesul estimeadză că avansul a economiil’eei va s-ayaliseasca la 4,5% tru aestu an şi la 4 procente anlu ti yini. Estimări idyealui s-vedu şi tru analiza faptă di Banca Mondială. Al’iumtrea, Comisia Naţională di Prognoză dimanda că u revizui tru creaştire, la 6,1%, proiecţia mutrindalui avansul a Produslui Intern Brut, tru aest an.


Autor: Corina Cristea


Armanipsearea: Tascu Lala

Vlada Rumunije sprema rebalans državnog budžeta
Actualitati Tuesday, 26 August 2025

Chivernisea și-llia diznău borgea

Di cara easti di ținți añi tu proțedurâ di exichi multu mari, România easti tu catastisea tu cari s-llia misuri ta s-nu hibâ ananghi...

Chivernisea și-llia diznău borgea
Întrevederea premierului Ilie Bolojan cu reprezentații Asociației Magistraților din România
Actualitati Monday, 25 August 2025

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari

București dusirâ ninti moabețli ti misurli fiscali bâgati tu daua pachetâ ti scâdearea a exichillei di buget, ti cari Chivernisea ș-lo borgea...

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari
Foto: pixabay.com
Actualitati Monday, 25 August 2025

România ș-u adarâ borgea tu Schengen

România agiumsi vâsilie membrâ cu acutotalui ndrepturi tu aestu spațiu di libirâ urdinari ditu duñeauâ la 1 di yinaru 2025, dupâ ți...

România ș-u adarâ borgea tu Schengen
Vicepremierul Dragoș Anastasiu (Foto: gov.ro)
Actualitati Tuesday, 29 July 2025

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu

Dupâ unu mesu ș-ândauâ dzâli di anda vini la puteari, chivernisea di coaliţie di Bucureşti, cumândâsitâ di liderlu liberal Ilie Bolojan,...

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu
Actualitati Saturday, 19 July 2025

Fãrtuñi cu victimi tru România

Tru România, s’facu, tru aestu kiro, fenomeni meteo extremi catacum fãrtuni i cãñină, iarapoi meteorologilli apufusirã, tru dzãlili ditu...

Fãrtuñi cu victimi tru România
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?

Proiecti tru valoare di aproapia 6,3 miliardi di euro numata potu s’hibã adrati până tru agustu 2026, aşi cã aestea va s’hibã scoasi ditu...

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu

Adunatu tru sesiune extraordinară, Parlamentul ali Românie nu apruke, luni, moţiunea di cenzură dipusă di opoziția populistă și...

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu
Actualitati Friday, 11 July 2025

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România

Misurli fiscali ţi li lo tora ma ninti Guvernulu ali Românie suntu „unã jgllioatã di simasie” trã unã ma bunã ziyã bugetarã, dimãndã...

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company