Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Tru actualitati, cooperarea româno – sârbească

Un di puţăn’il’i vitin’i cu cari Sarbia nu fu vârnâoarâ tru polimu şi unâ dit aţeali maşi ţinţi vasilii membri ali Uniuni Europeana cari nu pricunuscurâ independenţa Kosovo — aesta easti România tru dukimasearea a preyidentului sârbu, Aleksandar Vučić, cari feati viyita, gioi, Bucureşti. Tru moeabetli cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, şi cu alanţa responsabili politit-cl’eaie, el u alavda calitatea a ligatural’ei di dauli parţa şi tricu pi arada un singiru larguriu di dosari, di la ndrepturli a minorităţlor la economie şi di la infrastructură la turismu. Şi prezidentul Iohannis ligurseasti că ligaturli anamisa di România şi Sarbia suntu, tru aestu chiro, multu bunui şi taxeasti că va s+cilastaseasca, deadun cu omologlu a lui, tra s-da sila a lucurlui deadun tru plan economic. Tru atea ti mutreasti problema Kosovo — atea di ma ninti provintie sârbă dit sud, cu nai cama multa di banatori arbinesi, cari ş-u proclama independenţa andicra di Belgrad aoa si dzati an’i -, caplu a statlui român u lugursi ca hiindalui ndilicată. Ndridzearea a aistei va s-nsimneadza, spuni nasu, una jglioata babageana ti imnaticlu european tra tută zona a Balcan’ilor dit Ascapitata, a deapoa aderarea ali Sarbie la Uniuni poati sa s-faca masi dupu ti cva s-hiba limbidzati ligaturli anamisa di Belgrad şi Pristina.

Tru actualitati, cooperarea româno – sârbească
Tru actualitati, cooperarea româno – sârbească

, 09.03.2018, 13:18

Un di puţăn’il’i vitin’i cu cari Sarbia nu fu vârnâoarâ tru polimu şi unâ dit aţeali maşi ţinţi vasilii membri ali Uniuni Europeana cari nu pricunuscurâ independenţa Kosovo — aesta easti România tru dukimasearea a preyidentului sârbu, Aleksandar Vučić, cari feati viyita, gioi, Bucureşti. Tru moeabetli cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, şi cu alanţa responsabili politit-cl’eaie, el u alavda calitatea a ligatural’ei di dauli parţa şi tricu pi arada un singiru larguriu di dosari, di la ndrepturli a minorităţlor la economie şi di la infrastructură la turismu. Şi prezidentul Iohannis ligurseasti că ligaturli anamisa di România şi Sarbia suntu, tru aestu chiro, multu bunui şi taxeasti că va s+cilastaseasca, deadun cu omologlu a lui, tra s-da sila a lucurlui deadun tru plan economic. Tru atea ti mutreasti problema Kosovo — atea di ma ninti provintie sârbă dit sud, cu nai cama multa di banatori arbinesi, cari ş-u proclama independenţa andicra di Belgrad aoa si dzati an’i -, caplu a statlui român u lugursi ca hiindalui ndilicată. Ndridzearea a aistei va s-nsimneadza, spuni nasu, una jglioata babageana ti imnaticlu european tra tută zona a Balcan’ilor dit Ascapitata, a deapoa aderarea ali Sarbie la Uniuni poati sa s-faca masi dupu ti cva s-hiba limbidzati ligaturli anamisa di Belgrad şi Pristina.




Ia ti spusi Klaus Iohannis: Una cearei nu poate s-hiba bagata cu zorea di aynanghea, ama ea poati s-hiba acatata tru moeabeti cu actorl’i relevanţa. Iti cearei/ cali di ndridzeari va s-hiba aflata si, ea lipseasti s-hibă multu tinisita, cari s-haristuseasca multu di multu tuti părţali şi nu pot s-minduescu una cearei tra Kosovo cari s-hiba ti niaprukeari di sarghi, cum nu pot s-minduescu una cearei tra Kosovo cari s-nu hiba aprucheată di iti altă parti sinfirisită.”




Tu arada a lui, prezidentul Vučić spusi: Escu pricunuscatoru a prezidentului Klaus Iohannis şi a popului român tra agiutorlu pi cari România îl da ali Sarbie pi calea europeană, ama şi tra vrearea tra s-agiundzemu la un compromis tru chestiunea Kosovo. Cadealihea easti că România nu pricunuscu independenţa Kosovo. Tra noi, aestă problemă easti multu mari, ama va s-minduim tra s–aflăm ună cearei di compromis.”




Prezidentul ali Sarbie nica taxi că autorităţli di Belgrad va s-cilastasească tra s-agiută comunitatea română dit vasilia a lui. Di multu chiro, tema easti una ndilicata, multu crehta tra tuţ reponsabilii dit chipita a Bucureştiului, cari ti s-hiba hroma a lor politică. A deapoa furniili suntu adgeafuraua dramatica anamisa di cumu suntu tinisit sârghili cu ndrepturli, di una parti, a atilor aproapea 30 di nili di etnit români dit Voivodina, ti s-harsescu, tru general, di ndrepturi la standardi europeani, şi, di alanta parti, a atiloru ndauâ suti di nili di pi Valea a Timoclui, a curi niti barimu nu la easti pricunuscută identitatea românească. Ateli doi şefi di stat acatara tru isapi tu moeabetea a lor şi dosarlu a interconectarilei tru sectoarili energhetic şi a transporturlor — teme cari napoi vinira tru menga şi tru moeabeţli ti li avu prezidentul Vučić cu premierlu Viorica Dăncilă şi cu capiili a atiloru două cameri a Parlamentului di Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea.




Autor: Bogdan Matei


Armanipsearea: Tascu Lala


Foto: Marcel Strauss / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 November 2026

Inflația tru UE, pi creaştiri

Inflația diznău yini tu prota thesi tru prim-planlu ali economie europeană, iarapoi hăbărli nu suntu ici mplini di curayiu. După ndoi meşi tru cari ri…

Inflația tru UE, pi creaştiri
Dan Neculăescu
(foto:
Actualitati Tuesday, 17 November 2026

Piricl’iu tru Amarea Lae

Numirlu a obiectiloru ligati di polimlu ditu Ucraina aflati tru cupan’ea ali Amarea Lae, maxusu droni, criscu multu di multu tru meşl’I ditu soni. Ună…

Piricl’iu tru Amarea Lae
(Foto: ©Copyright European Union , 2026 / Source EC - Audiovisual Service
Photographer : Dati Bendo)
Actualitati Sunday, 08 November 2026

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti

Prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, yini luni tru România. Ea va s-aibă andamasi cu prezidentulu Nicuşor Dan şi cu premierlu Luca …

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti
Participarea premierului Luca Niculescu la Reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională” (sursă foto: gov.ro)
Actualitati Saturday, 07 November 2026

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, și prim-ministrul, Luca Niculescu, loară parti viniri, 6 di brumaru 2026, la Andamasea di lucru cu tema „Suţiii…

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Dyeafurăi reghionali tu Evropa

Uniunea Evropeanâ nica ari dyeafurăi di simasie di devlopari anamsia di reghiunili a l’ei, scot tu padi datili Eurostat fapti di pțân chiro – anda nis…

Dyeafurăi reghionali tu Evropa
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Festivallu Național di Teatru

Festivallu Național di Teatru (FNT) ți s-dizvârteaști București – proiectu cultural strateghic finanțat di Ministerlu a Culturil’ei – agiumsi, estan, …

Festivallu Național di Teatru
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Româñil’i şi urdinărli

România avu tu 2025 nai ma marea proporții a urdinărilor di nuntru dit tuti vâsiliili membri ali Uniuni Evropeanâ. Datili Eurostat dit soni aspun că 8…

Româñil’i şi urdinărli
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Ministerlu ali Apărari Națională (MApN) dimăndă sâmbătă dicseară, că dauă droni intrară niautorizat tru spaţlu aerian românescu ţi yinea di cătă Repub…

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company