Guvernul aprobă ncllidearea Secţiillei de Investigare a Infracţiunilor ditu
S’aproaki di bitisită pirmithlu a unăllei di tu nai ma controversate structuri ditu Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de Bucureşti aprobă, luni, proiectul de nomu utrinda ncllidearea-a Sceţiillei speciale tră Investigarea Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ). Şeful a cabinetlui de coaliţie, liberalul Nicolae Ciucă, adusi aminti că aestu eara un obiectiv asumat, dimi, pritu programlu de guvernare şi pritu Mecanismul de Coopearare şi Verificari (MCV), pritu cari Bruxellesul monitorizeadză funcţionarea a statlui de drept nică de la admiterea-a Româniillei tru Uniunea Europeană, tru 2007.
Bogdan Matei, 15.02.2022, 17:04
S’aproaki di bitisită pirmithlu a unăllei di tu nai ma controversate structuri ditu Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de Bucureşti aprobă, luni, proiectul de nomu utrinda ncllidearea-a Sceţiillei speciale tră Investigarea Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ). Şeful a cabinetlui de coaliţie, liberalul Nicolae Ciucă, adusi aminti că aestu eara un obiectiv asumat, dimi, pritu programlu de guvernare şi pritu Mecanismul de Coopearare şi Verificari (MCV), pritu cari Bruxellesul monitorizeadză funcţionarea a statlui de drept nică de la admiterea-a Româniillei tru Uniunea Europeană, tru 2007.
Proiectul de nomu elaborat de ministerlu ali Justiţiei pruveade priloarea de către alti structuri a dosarilor adrati de SIIJ. Cauzele aflate tru curs de soluţionari la nivelu aistei secţii va s’hibă pitrocuti, pe cale administrativă, tru vade de 60 de dzăli lucrătoare de anda nomlu s’bagă tu practico, pritu căştiga-a Parchetlui de pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor axiziti, cari va s’ducă ma largu soluţionarea aluştoru. Giudicătorllii şi procurorllii de rang analtu stipsiţ că alcă nomlu va s’hibă cercetaţ de Parchetul de pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete de pe lângă alte judecătorii. Posturile aflate tru schema de funcţii şi de personal a SIIJ rămân tru schema Parchetului de pe lângă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, ama la Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Ahrhinda cu data anda s’ncllidi SIIJ, procurorllii ditu cadrul aliştei, inclusiv aţelli cu funcţii de cumănduseari, s’toarnă la parchetele de iu eara viniţ. Proiectul de nom va s’hibă pitricutu a Parlamentului, tră dbatu şi adoptare.
Nai marea parte a presăllei de Bucureşti, cum şi experţii juriştispusiră. totna, că alargu tra s’combată infracţiunile ditu justiţie, SIIJ eara, neise, ună invenţie cu scupolu s’intimideadză magistraţii şi să obstrucţioneadză alumta anticorupţie. Nunlu a secţiillei fu, ama, spuni media, fostul lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea, cari domină ndoi añi bana politică de Bucureşti, ninti ca, tru 2019, s’agiungă, pănu tu sosni, tu hăpsani, tră fapte de corupţie.
Actuala şefă a Biroului Procurorlui Public European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, cari condusi, cu ună hăiiri nica neegalată, Direcţia Naţională Anticorupţie ditu România, mărturisea, cu puţăn kiro ninti ta s’hibă demisă, tru cirişaru 2018, de prezidentulu Klaus Iohannis, dupu uună apofasi a Curtillei Constituţionale, că, tru aţelli ani, provocarea nai ma mare tră justiţia românească fu tănearea ma largu a independenţăllei judecătorilor şi procurorilor. “Avea mindueri repetate ti alăxeari legislaţia anticorupţie tră s’ngărdească hălăţli legislative ufilisiti di procurorii anticorupţie i dezincriminareaa născăntoru fapte. Avea situaţii tru cari nu s’apruke scutearea a imunitatillei politicienilor stipsiţ de infracţiuni de corupţie” – rememora, atumţea, doamna Kovesi.
Autor: Matei Bogdan
Armânipsearia: Taşcu Lala
