Gaudeamus Radio România la final
Un di alithea paradis tră cititori lu-are constituită Panaghirulu/ Târgul de Carte Gaudeamus di la București, agiumtu la ţea de-a 29 – a ediție și organizat di Radio România, cu agiutorulu a ministerului a li Culturăi. Evenimentul care și-ncliisi, aieri, porțâle, fu, chiro di ţinţe dzâle, gazda (loculu iu si feaţiră) a sute de lansări de carte, dezbatiri, dialoguri întră cititori și autori și alte activităț conexe. Au participată piste 200 di edituri și avură loc piste 600 di evenimente. Cathe dzuuă, pasionațâli di lectură tricură pi la standurile di carte care s-au întrecută în oferte, ahât titluri nale, cât și volume reeditate, iar aestu lucru si vidzu/reflectăă în vinderile foarte mări de care si hărăsiră/ bucurară editurile. Aestea au vinită cu oferte atractive și tră copii. Fu ună bucurile/harauă tră toț cititorili faptul că ţel mai cunoscutulu panaghir di carte din România si turnă/reveni în format fizic, după doi ani de pandemie. Altă turlie, preşedintile di onoare a Panaghirului/Târgului di Carte Gaudeamus, poeta Ana Blandiana, spunea, în prima dzuuă, că organizarea unui ahtare evenimentu îli agiuută pi cititori şi autori să si descoapiră reciproc. Târgurile di carte sunt fapte/făcute, în general, di editori, di asociaţii di editori, care au interes să li facă tra să-şi vindă cărţâle. Ei ghine, Radioulu nu are niţeun interes di aestă turlie. Easte, tru aest sensu, ţel mai sufletistul pănăghirˮ, subliniee poeta. Gaudeamus easte un târgu care nu are interese materiale, di aformia că Radioulu easte maşi ună instituţie di cultură şi la baza culturălei sta cultura. Deci, singurulu interes a Radioului este ca să si citească cărţâleˮ, mai punctă Ana Blandiana.
Leyla Cheamil, 13.12.2022, 22:25
Un di alithea paradis tră cititori lu-are constituită Panaghirulu/ Târgul de Carte Gaudeamus di la București, agiumtu la ţea de-a 29 – a ediție și organizat di Radio România, cu agiutorulu a ministerului a li Culturăi. Evenimentul care și-ncliisi, aieri, porțâle, fu, chiro di ţinţe dzâle, gazda (loculu iu si feaţiră) a sute de lansări de carte, dezbatiri, dialoguri întră cititori și autori și alte activităț conexe. Au participată piste 200 di edituri și avură loc piste 600 di evenimente. Cathe dzuuă, pasionațâli di lectură tricură pi la standurile di carte care s-au întrecută în oferte, ahât titluri nale, cât și volume reeditate, iar aestu lucru si vidzu/reflectăă în vinderile foarte mări de care si hărăsiră/ bucurară editurile. Aestea au vinită cu oferte atractive și tră copii. Fu ună bucurile/harauă tră toț cititorili faptul că ţel mai cunoscutulu panaghir di carte din România si turnă/reveni în format fizic, după doi ani de pandemie. Altă turlie, preşedintile di onoare a Panaghirului/Târgului di Carte Gaudeamus, poeta Ana Blandiana, spunea, în prima dzuuă, că organizarea unui ahtare evenimentu îli agiuută pi cititori şi autori să si descoapiră reciproc. Târgurile di carte sunt fapte/făcute, în general, di editori, di asociaţii di editori, care au interes să li facă tra să-şi vindă cărţâle. Ei ghine, Radioulu nu are niţeun interes di aestă turlie. Easte, tru aest sensu, ţel mai sufletistul pănăghirˮ, subliniee poeta. Gaudeamus easte un târgu care nu are interese materiale, di aformia că Radioulu easte maşi ună instituţie di cultură şi la baza culturălei sta cultura. Deci, singurulu interes a Radioului este ca să si citească cărţâleˮ, mai punctă Ana Blandiana.
Teodoros, romanulu a cunoscutului autor român Mircea Cărtărescu fu nominalizat tră aţea mai dorita şi zilipsita carte a păghirului/târgului prin votulu a publicului. Aestua mărturisi că Theodorosˮ, un proiectu strivecliuˮ a lui, easte ună carte scrisă cu mare vreare, primulu a lui roman scris cu mintea la cititori. Mircea Cărtărescu dzâse că nu avu, până tora, maturitateaˮ necesară tra să arhiusească aestu roman. Digeaba vrea lu acăţam la 25 sau la 30 di ani. Nu vrea s-avea ieşită ici ţiva di aestă (acăţare). Atumţea, ninca nu aveam citită, cu diaver/adevărat, mările cărţâ sapienţiale, absolut necesare tră scrierea şi mai ahoria tră achicăsirea a lu-ştor cărţâ. Nu aveam ună experienţă bună a Biblilei, care easte ună carte fundamentală. Nu aveam nici macarim cunoştinţe di existenţa a aşa-dzâsâlei Biblie etiopiene, care easte di ună mare muşuteaţă. Si numeaşte Kebra Nagast şi corespunde a Bâsearicălei etiopiane tradiţională, veacle di mile di aniˮ, menţionă/spuse scriitorulu. Tot la Pănăghirulu/Târgul Gaudeamus fu lansată Colecţia omagială Primulu Polim Mondial şi Marea Unire a Românilorˮ, apărută la Editura Universitaria, în şase volume. Easte un proiectu acâţat tru 2016 şi finalizat anulu aestu. În paginile a volumilor avură contribuţii 120 cercetători din diverse domenii – profesori, istoriţ, ierarhi, prefţă, jurişti, geografi, arhivişti sau generali şi veterani di polim.
Autor: Leyla Cheamil
Armânipsire: Hristu Steriu
