Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu mondial.
Steliu Lambru, 28.04.2023, 18:44
Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu mondial. Aflate tru taburi ancuntrati, România și SUA erau adversare di itii conjuncturale, nu tră itia că avea un meru ali discordie ti ampărţari. România avea ndrupătă Germania tra s’afirească di fuvirsearea URSS, kiro tu cari SUA era aliate cu URSS di itia că alumta diadunu contra ali Germanie.
Cu tute aeastea, România și SUA ţănură ligături minimale cari lă agiută să s’aproaki. Un exemplu fu lagărlu tră prizonierlli americani cădzuț tru România ti cari zbură Gheorghe M. Ionescu, americanofil și membru al Partidului Național Țărănesc, intervievat tru anlu 2004 di Centrul di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română. Aproapea di comuna Geamăna ditu giudiţlu Argeș (centru-sud) avea un aerodrom militar german di iu avioanele germane intercepta aviația americană atumţea cându aesta ahurhi s’arucă topi ti zona. “Fu ună alumtă aeriană pisupra a comunăllei. Cădzură americanii, ieşiră ditu niori optu paraşutişti tră atea că un bombardier B-26 avea optu servanţi. Ditu elli, patru cădzură morţă cu paraşutele şi patru pliguiţ. Alli dusi vimtulu pritu ună pădure, largu cătă Cireşu. Apărarea civilă, primăria, trupele militare s-ascumbusiră, aşuira goarna s’nidzemu s’lli-acăţămu. Mini neşu, să-lli acaţă aţelli cari spunea că parașutiștilli făţea arali, că ti aţea s’avea arcată. Elli s’avea arcată, măraţlli, că lă si frămsi avionlu. Americanilli işiră ditu pădure și s-prodiadiră. Lli-alinară tu dauă caroţi şi lli-dusiră Piteşti, la spital, iu eara ghini mutriţ şi vindicaţ.”
Cu spirit di fair-play, adversarllii ali Românie haristusiră tră umanitatea cu cari fură mutriţ prizonierlli americani. Gheorghe M. Ionescu. “După vără mesu să spusi la Radio Londra: “Haristusimu a yeaturlui Nelecu”, chirurgul şi şeflu a spitalui, “tră atenţia şi turlia cum fură mutriţ askirladzlli americani şi ălli vindicară”. Cadialihea că după ţi s’vindicară ălli dusiră tru lagăr, la Predial, iu româñilli avură un purtaticu tiñisitu cu askirladzlli americani. Avea conferinţe, giucau tenis, era ună turlie di staţiune di arihati, nu ca un lagăr di prizonieri ași cum făţea ruşii. Pe aţelli patru morţă lli-ngrupămu tu mirmiţălli ditu Lăceni, la bisearica al Badia Cârstei. Avea cathi un medalion, cum u avea numa, ţi regiment era, câţi ani avea, tute datile ţivile. Americanilli avea isapa a loru di tamamu şi nu tricu vahi niţi ună săptămână i 10 dzăli după 23 august 1944 şi viniră, ălli dishumară și ălli dusiră pi cathi unu tru Oklahoma, iu avea domiciliul şi familia.”
Gheorghe Barbul, secretarul personal a mareșalui Ion Antonescu, tru un dialog cu istoriclu Vlad Georgescu ditu 1984 la Radio Europa liberă, spusi că acă inamice, România și SUA păzărăpsea. “Prota ligătură direct cu americanii s-feeaţi Stockholm di cătră Rădulescu, directorul di cabinet al Mihai Antonescu. Interlocutorlu a lui fu un observator personal al Roosevelt tru Europa, observator cari nu avea ună hari ufiţială. Prezidintulu a Statelor Unite ufilisea aestu sistem tra s’nu ufilisească calea diplomatică normală şi neise ta s’nu aibă cutugurseri di partea a aliaţilor a lui că mutreaşti altă turlie andicra di elli. Rezultatlu aliştei ntrividiari fu spus minutişu di Mihai Antonescu aestă turlie: prezidintulu Roosevelt s’ntriba cu gaile cari va shibă linia di joncţiune tru Europa anamisa di armatele americane şi sovietiţi. Aestă comunicari faptă di Rădulescu adusi un efect ahăndosu la Bucureşti. Mareşalu Antonescu s’dukea confirmat tru isapea a lui că rezistănda militar dinintea a aruşilor şi ma lli-ambudyiusea s’intră tru linia Europei, el făţea un serviciu nu maş ali României, ama şi a anglo-americanilor.”
După azvindzearea ali Germaniei ditu 1945, aputrusită di askerea sovietică, România nu putea dicât s’aibă nădia că diplomația americană va s’poată s-u-ascapă di perspectiva comunizarillei. Atumţea alănceaşti aştiptarea ti dibarcarea a americanilor tru Balcani cari am ava s’hibă ună iluzie. Fruntașlu liberal Radu Câmpeanu mărturisea ama tru anul 2000 că emisarlli americani lă avea spusă a politicienilor români că SUA avea ună influență multu slabă tru România. “Nicolae Penescu ăñi pirmitusi aestă scenă faptă tu bitisita al 1944. PNȚ ş-ţănea dosarele cu niscănti rapoarte secrete ică situații secrete la un domn Melbourne. Era un ofițer di la ună misiune americană cari avea relații cu partidile politiţi. Aestu Melbourne avea apartamentul pi ningă Gărdina Icoanei. Și țărăniștilli avură ananghi di ună carti cari era tru dosar la Melbourne. După ţi vidzură dosarlu şidură oi un café ică ună dulţeami, și lă spusi ași Melbourne: lipseaşti s’vă spun că noi nu avem puteare aoa, puterea u ari Moscova. Căftaț s’vă akicăsiţ cu elli și căftaț să zburăţ cu elli. S’toarnă la Maniu și-lli spun ţi lă avea spsuă Melbourne. Și Maniu lli-apăndăseaşti, anda băgă mâna pi mâna a lui, că va nidzemu ninti cu ţi minduim noi.”
Cu tuti că istoria li feaţi ahoryea ditu 1945 până tru 1989, România și SUA armasiră cu tiñiseari un alantu. Iar după 1989, ligăturli bilaterale viniră pi aradă, ași cum s’aştipta.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearea: Taşcu Lala