Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Alâxeri tu năulu anu di sculie

Năulu anu di sculie ditu Românie yini cu unu bairu di alâxeri di simasie.

Foto: Annie Spratt / unsplash.com
Foto: Annie Spratt / unsplash.com

, 15.09.2024, 09:18

Vârâ trei miliuni di elevi ditu Românie ahurhirâ unu nău anu di sculie, ți yini cu alâxeri di simasie. Elevlli ditu clasili VIII-a şi XII-a va s-bitiseascâ ma ayoñia sculia, iara calindarlu a examenilor, emu ațeali ti Evaluarea Naţionalâ, emu ti Bacalaureat, fu alâxitu. Ti ațelli ți nu va s-da exameni tu aestu anu di sculie, mathimatli va s-țânâ 36 di stâmâñi şi va s-bitiseacâ tu 20 di cirișaru 2025. Va s-aibâ ș-ținți vacanți.

Niapruchearea a telefonillei mobilâ tu kirolu a mathimatloru, cata cumu ș-bâgarea tu săli ahoryea a eleviloru ți aspargu mathimatli, iu va s-hibâ viglleaț di unu cadru didacticu, suntu alti pruvideri di simasie. Tutu di estanu, a eleviloru va lâ si da, tu bitisita la ițido modulu, unâ notâ ti cumu s-purtarâ, iara media ditu bitisita a anlui va s-hibâ ñicuratâ cu unu punctu ti cathi 20 di absenţi niexiyisiti.
Ministrul ali educaţie, Ligia Deca, dzâsi câțe s-agiumsi la ahtari misurâ: „Avumu multi moabeț cu directorlli ditu sculiili, iu, ti amârtie, s-feațirâ fapti di violenţâ/preșcâville scolarâ ş-nâ dzâsirâ că easti multu ma ghini ta sâ știbâ elevlu că va s-lljea la cathi modul notâ ti purtaticu. Ma s-aibâ unu purtaticu niuidisitu ti șcurtu kiro, aestu purtaticu va s-hibâ anyrâpsitu tu tifteri ti modulul cându s-feați și ași va sâ știmu. Maca elevlu ș-alâxeaști purtaticlu, s-poatâ s-compenseadzâ cu notili di pi alanti moduli. Cu troplu aestu va sâ știmu salami ți turlie di purtaticu ari unu elevu.”

Di estanu va s-aibâ catalogu electronicu aproapea 1.900 di adârâminti di anvițari ditu tutâ vâsilia, cu 700 ma multi di meslu yizmâciuni di anlu ți tricu. Dupâ spusa a Ministerlui ali Educaţie, tu aestâ ahurhitâ di anu di sculie, cama di 850 di sculii ditu vârâ 6.300, câti ari tu Românie, suntu bâgati tu altu locu, di itita a modernizarillei i ti mirimeti. Lipseaști s-dzâțemu că 22 di sculii va s-lucreadzâ di 3 ori tu dzuuâ, nu di dauâ, cumu s-fați di arada. Uidisitu cu spusa a ministrului ali Educație, ari ș-unu planu di dânâseari a violenţâllei/preșcăvillei tu sculii, ți pruveadi acţiuni şi vadedz limbidz ti tuț ațelli ți suntu misticaț tu ahtări lucri, di la ministeri pânâ di inspectorati, ți s-ducâ la prevenţia/vigllearea a faptilor di violenţâ/preșcăville ş-a consumlui di substanţi niaprukeati.
Ligia Deca: „Tu sculii va s-facâ campanii, programi, acţiuni di viglleari a preșcăvillei tu mediul di sculie preuniversitar, a traficlui di persoani, cata cumu ș-a consumlui di droguri, ama ș-acțiuni ți sâ scoatâ tu migdani cumu poț s-ai unâ turlie di banâ sânâtoasâ. Tutnâoarâ, stâmâna „Sculia altâ sói” va s-aibâ temâ di prota thesi vigllearea și scâdearea a faptiloru di violenţâ/preșcăville, a consumlui di droguri, alcool şi tâtumi, pi ninga educaţia rutierâ.”

Tu ți mutreaști abandonlu di sculie, fu bâgatâ unâ mâcari di prândzu la sculie, a dupâ misura aesta, dzâți ministrul, abandonlu di sculie scadi, cama multu tu năili/zonili ți suntu ma nghiosu suțio-icunumicu. Tutnâoarâ, fu faptu ma mari numirlu ş-cuantumlu a bursilor ș-criscu ș-numirlu a consilierilor sculari, tut ti scupolu ta sâ scadâ abandonlu di la sculie. Tu soni, autoritățli dzâcu că anvițâmintul românescu ari ananghi ș-di aua ș-ninti di investiții di simasie.

Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Tașcu Lala

(Foto: ©Copyright European Union , 2026 / Source EC - Audiovisual Service
Photographer : Dati Bendo)
Actualitati Sunday, 08 November 2026

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti

Prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, yini luni tru România. Ea va s-aibă andamasi cu prezidentulu Nicuşor Dan şi cu premierlu Luca …

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti
Participarea premierului Luca Niculescu la Reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională” (sursă foto: gov.ro)
Actualitati Saturday, 07 November 2026

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, și prim-ministrul, Luca Niculescu, loară parti viniri, 6 di brumaru 2026, la Andamasea di lucru cu tema „Suţiii…

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”
București / Foto:
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Dyeafurăi reghionali tu Evropa

Uniunea Evropeanâ nica ari dyeafurăi di simasie di devlopari anamsia di reghiunili a l’ei, scot tu padi datili Eurostat fapti di pțân chiro – anda nis…

Dyeafurăi reghionali tu Evropa
Sursa foto: fb.com FNT - Festivalul National de Teatru
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Festivallu Național di Teatru

Festivallu Național di Teatru (FNT) ți s-dizvârteaști București – proiectu cultural strateghic finanțat di Ministerlu a Culturil’ei – agiumsi, estan, …

Festivallu Național di Teatru
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Româñil’i şi urdinărli

România avu tu 2025 nai ma marea proporții a urdinărilor di nuntru dit tuti vâsiliili membri ali Uniuni Evropeanâ. Datili Eurostat dit soni aspun că 8…

Româñil’i şi urdinărli
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Ministerlu ali Apărari Națională (MApN) dimăndă sâmbătă dicseară, că dauă droni intrară niautorizat tru spaţlu aerian românescu ţi yinea di cătă Repub…

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei
Actualitati Saturday, 31 October 2026

„1928. Bărnulu Hertz”, ună docudrama di Monica Stoica tru premieră ti Dzuua Radioului Naționalu. Sţenariu radiofonic di Monica Stoica, tru reghia artistică al Toma Enache.

Radio Romania pritu Radio Romania Internațional și Teatrul Național Radiofonic păristiseaşti, tru premieră, docudrama „1928. Bărnulu Hertz”. Producția…

„1928. Bărnulu Hertz”, ună docudrama di Monica Stoica tru premieră ti Dzuua Radioului Naționalu. Sţenariu radiofonic di Monica Stoica, tru reghia artistică al Toma Enache.
Actualitati Friday, 30 October 2026

Trilatearala România-Vărgăria -Turchia

Tru chirolu anda miniştril’i ali Apărari ditu România, Vărgăria şi Turchia eara tu muabeti, n’ercuri, tră meatrili di vigl’eari ali navigaţie ţivilă t…

Trilatearala România-Vărgăria -Turchia

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company