Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã

Executivlu român ş’lo borgea s’da giueapi ti 5 ditu aţeali 6 proiecti cari ncurpilleadzã doilu mãnuclliu di apofasi di redresari bugetară. Aţelu ditu soni, mutrindalui reforma ali administraţie publicã, lã aduţi nica kindinu a guvernanţãlor.

Премєр-міністр Іліє Боложан
Премєр-міністр Іліє Боложан

, 06.09.2025, 18:55

Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român Ilie Bolojan ş’lo borgea tru plenlu andãmusitu a Parlamentului ti ţinţi ditu ateali şase proiecti cari ncurpilleadzã aestu mãnuclliu. Easti zborlu ti proiectili ţi mutrescu pensiili a magistrațloru, reforma sistemlui di sănătati, reorganizarea companiilor publiţi, restructurarea autoritățloru di reglementari și bãgarea apofasiloru fiscali trã curmarea ali evaziuni și creaștirea veniturloru.

Coaliţia PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţli naţionali nu agiumsirã nica pi unã akicãseari tu ţi mutreaşti şasili proiectu, aţelu mutrinda reforma ali administraţie publicã. Liderlli a partidilor ţi suntu la guvernari s-andãmusirã şi cu prezidentulu ali vãsilie, Nicuşor Dan, tru contextul tru cari Bolojan feaţi timbihi cã va ş-da demisia cara aestă reformă nu va s’hibã dusã pãnu tru capu. Uidisitu cu aestu, unã ñicurari cu 25% a ipotisiloru ditu administraţia publică nu va s’aibã hãiri, di itia cã va s’curmã maş ipotisili fictivi icã vacanti.

Caplu a guvernului spusi că unã ñicurari alithealui a aparatlui administrativ lipsea s’hibã raportată maş la ipotisili ţi suntu tru lucru, nu la ateali teoretic disponibili tru organigramili a dimarhiiloru. Scupolu easti scădearea cu aproapea 10 proţenti numirlu di ipotisi ţi suntu pi lucru, spusi Bolojan după muabeatea cu prezidentulu ali Românie.

Ilie Bolojan: „Până tu giumitatea a meslui yismãciuni, unã parei di lucru va s’hibã ndreaptã tru structura Guvernului, cu isapi ti tuti ceareili, aţea turlie tra s’bitisimu şi aestu mãnuclliu, a deapoa cu aesta mutrimu s-aibã unã ñicurari di 10% a ipotisiloru efectiv aflati pi lucru, dimi personal; tru paralel, dealihea, s’lucrăm şi trã ñicurarea a ipotisiloru tru administraţia centrală, iu şi aoa ari locu ti ñicurarea di personal trã aţea că, analidzândalui ndauã instituţii, agiumsimu pi isapea că personalu easti para multu şi escu cãndãsitu că lucãrli potu s’ducã ninti cu economii importanti şi tru administraţia ţentralâ icã tru serviţiili diconcentrati a statlui tru cathi giudeţ.”

Uidisitu cu simulărli, unã ñicurari efectivã di personal tru proporţie di 10 proţenti, nsimneadzã unã scãdeari cu aproapea 40% a numirlui totalu di ipotisi. Cara unã ahtari apofasi va s’hibã vulusitã, 13.000 di lucrãtori tru administraţia publicã va s’hibã scoşi di pi lucru pi livelu naţionalu. Aesti nu ifhristusescu sindicatili ditu administraţie, cari dimãndarã că va s’nkiseascã greva gheneralã, cara guvernul nu tradzi mãnã di la aestã minduitã.

Sindicaliştilli spunu că executivlu ndreadzi nai ma marea dalgã di scuteari di pi lucru ditu aeşţã 30 di añi ditu soni, ama nu cu isãchi alithea şi niţi cu unã consultare a organizaţiilor sindicali, apofasi cari va s’aducã zñiipseari ti locãrli di lucru, ndrepturli trã tiñiili di cafi mesu şi funcţionarea instituţiiloru publiţi. Sindicaliştillli ditu administraţie suntu andrupãţ di aţelli ditu nviţãmintu cari dimãndarã că tu ahurhita a nãului anu scularu, programat ti 8 di yismãciuni, va s’hibã nsimnatu cu mutarea capu, neise protesti. Profesorilli suntu niifharistusiţ, ntrã altili, di criştearea a fortumãllei didacticã, ñicurarea a tarifiloru ti pãltearea a oariloru suplimentari şi comasarea sculiiloru.

Autoru: Sorin Iordan
Armãnipsearea: Taşcu Lala

Spania amintă Campionatlu Mondial di fotbalu 2026 (captură video Radio România Internaţional)
Actualitati Monday, 20 July 2026

Spania amintă doilu a l’ei titlu mondialu la fotbal

Selecţionata ali Spanie amintă doilu a l’ei titlu mondialu la fotbalu, după ţi azvimsi Argentina cu scorlu di 1-0 (0-0, 0-0), după...

Spania amintă doilu a l’ei titlu mondialu la fotbal
Andamusea Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina (Foto: presidency.ro)
Actualitati Wednesday, 15 July 2026

Andamusea Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina

„S-dămu silă ti andruparea noastră tră Ucraina, să-l’i anvărtuşimu apărarea, s-băgămu zorea cama multu cătă Rusia şi...

Andamusea Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina
Foto: Voicu Horațiu / unsplash.com
Actualitati Tuesday, 14 July 2026

Populaţia ali Românie, tru scădeari

Populaţia ali Românie poati să scadă cu 3,4 miliun’i di inşi ş-cama până tru anlu 2080 şi s-agiungă la aproapea 15 miliun’i, spuni...

Populaţia ali Românie, tru scădeari
Spectacol cu dronela incheierea FITS 2026 / Foto: Agerpres
Actualitati Tuesday, 07 July 2026

FITS 2026, tu bitisitâ

Unlu di cama di simasie evenimenti culturali dit Europa, Festivallu Internațional di Teatru di Sibiu și-ancllisi, duminicâ, 28 di cirișar,...

FITS 2026, tu bitisitâ
Actualitati Monday, 06 July 2026

Simona Halep s-trapsi dit tenis

Liderlu mondial di ma ninti, Simona Halep, s-trapsi ufițial dit activitatea sportivâ, sâmbătâ, 13 di cirișar, la ilichia di 34 di añi, tu...

Simona Halep s-trapsi dit tenis
Actualitati Sunday, 05 July 2026

Prognoza ali Bancâ Mondialâ ti Românie

Icunumia mondialâ va s-aibâ, estan, unâ crişteari cama ñicâ, di 2,5%, andicra di unâ crișteari di 2,6% minduitâ tu meslu yinar, di sibepea a...

Prognoza ali Bancâ Mondialâ ti Românie
Actualitati Sunday, 05 July 2026

Raportul ali Comisie Europeanâ mutrindalui România

Comisia Europeanâ luyurseaști că România, deadun cu alti optu vâsilii, lo misuri hâirlâtiți ti andridzearea a exichillei bugetarâ para mari....

Raportul ali Comisie Europeanâ mutrindalui România
Actualitati Tuesday, 30 June 2026

Vizita prezidentului a Israelului tru Românie

Israel şi România nu suntu maş parteneri, suntu şi buñi soţ. Aesta easti spunearea ţi u feaţi, luni, prezidentulu a Israelului, Isaac Herzog,...

Vizita prezidentului a Israelului tru Românie

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company