Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã

Executivlu român ş’lo borgea s’da giueapi ti 5 ditu aţeali 6 proiecti cari ncurpilleadzã doilu mãnuclliu di apofasi di redresari bugetară. Aţelu ditu soni, mutrindalui reforma ali administraţie publicã, lã aduţi nica kindinu a guvernanţãlor.

Премєр-міністр Іліє Боложан
Премєр-міністр Іліє Боложан

, 06.09.2025, 18:55

Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român Ilie Bolojan ş’lo borgea tru plenlu andãmusitu a Parlamentului ti ţinţi ditu ateali şase proiecti cari ncurpilleadzã aestu mãnuclliu. Easti zborlu ti proiectili ţi mutrescu pensiili a magistrațloru, reforma sistemlui di sănătati, reorganizarea companiilor publiţi, restructurarea autoritățloru di reglementari și bãgarea apofasiloru fiscali trã curmarea ali evaziuni și creaștirea veniturloru.

Coaliţia PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţli naţionali nu agiumsirã nica pi unã akicãseari tu ţi mutreaşti şasili proiectu, aţelu mutrinda reforma ali administraţie publicã. Liderlli a partidilor ţi suntu la guvernari s-andãmusirã şi cu prezidentulu ali vãsilie, Nicuşor Dan, tru contextul tru cari Bolojan feaţi timbihi cã va ş-da demisia cara aestă reformă nu va s’hibã dusã pãnu tru capu. Uidisitu cu aestu, unã ñicurari cu 25% a ipotisiloru ditu administraţia publică nu va s’aibã hãiri, di itia cã va s’curmã maş ipotisili fictivi icã vacanti.

Caplu a guvernului spusi că unã ñicurari alithealui a aparatlui administrativ lipsea s’hibã raportată maş la ipotisili ţi suntu tru lucru, nu la ateali teoretic disponibili tru organigramili a dimarhiiloru. Scupolu easti scădearea cu aproapea 10 proţenti numirlu di ipotisi ţi suntu pi lucru, spusi Bolojan după muabeatea cu prezidentulu ali Românie.

Ilie Bolojan: „Până tu giumitatea a meslui yismãciuni, unã parei di lucru va s’hibã ndreaptã tru structura Guvernului, cu isapi ti tuti ceareili, aţea turlie tra s’bitisimu şi aestu mãnuclliu, a deapoa cu aesta mutrimu s-aibã unã ñicurari di 10% a ipotisiloru efectiv aflati pi lucru, dimi personal; tru paralel, dealihea, s’lucrăm şi trã ñicurarea a ipotisiloru tru administraţia centrală, iu şi aoa ari locu ti ñicurarea di personal trã aţea că, analidzândalui ndauã instituţii, agiumsimu pi isapea că personalu easti para multu şi escu cãndãsitu că lucãrli potu s’ducã ninti cu economii importanti şi tru administraţia ţentralâ icã tru serviţiili diconcentrati a statlui tru cathi giudeţ.”

Uidisitu cu simulărli, unã ñicurari efectivã di personal tru proporţie di 10 proţenti, nsimneadzã unã scãdeari cu aproapea 40% a numirlui totalu di ipotisi. Cara unã ahtari apofasi va s’hibã vulusitã, 13.000 di lucrãtori tru administraţia publicã va s’hibã scoşi di pi lucru pi livelu naţionalu. Aesti nu ifhristusescu sindicatili ditu administraţie, cari dimãndarã că va s’nkiseascã greva gheneralã, cara guvernul nu tradzi mãnã di la aestã minduitã.

Sindicaliştilli spunu că executivlu ndreadzi nai ma marea dalgã di scuteari di pi lucru ditu aeşţã 30 di añi ditu soni, ama nu cu isãchi alithea şi niţi cu unã consultare a organizaţiilor sindicali, apofasi cari va s’aducã zñiipseari ti locãrli di lucru, ndrepturli trã tiñiili di cafi mesu şi funcţionarea instituţiiloru publiţi. Sindicaliştillli ditu administraţie suntu andrupãţ di aţelli ditu nviţãmintu cari dimãndarã că tu ahurhita a nãului anu scularu, programat ti 8 di yismãciuni, va s’hibã nsimnatu cu mutarea capu, neise protesti. Profesorilli suntu niifharistusiţ, ntrã altili, di criştearea a fortumãllei didacticã, ñicurarea a tarifiloru ti pãltearea a oariloru suplimentari şi comasarea sculiiloru.

Autoru: Sorin Iordan
Armãnipsearea: Taşcu Lala

Siegfried Mureșan (Photographer: Eric VIDAL Copyright: © European Union 2024 - Source : EP)
Actualitati Friday, 18 September 2026

Unu nâu premier numâsitu

Siegfried Mureşan, unu politicianu di 44 di añi ți spudixi Berlin şi Bruxelles ninti s-agiungâ activu tu politica di Bucureşti, easti pripunirea a pre…

Unu nâu premier numâsitu
Foto: Septimiu / pixabay.com
Actualitati Thursday, 17 September 2026

România, investiţii directi pi crişteari

Tu Românie, inflaţia easti pi scâdeari, ama nica easti tu un top negativ la scarâ evropeanâ, iara ritmolu di scâdeari a aluștui indicator easti ayâlis…

România, investiţii directi pi crişteari
foto: Camera Deputaţilor (Camera Deputaţilor)
Actualitati Friday, 11 September 2026

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri

Bearea-a drogurloru tru Românie criscu, tru an’il’i ditu soni, la aproapea tuti categoriili di substanți, cu ună lăhtăroasă tindeari maxusu tru arada …

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri
Nadia Comăneci  ai Giochi Olimpici di Montreal (foto:
Actualitati Wednesday, 02 September 2026

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci

Anlu 2026 fu apufusitu ufiţialu ca hiindalui „Anlu Nadia Comăneci” di autoritățli români, tra s-nsimneadză 50 di an’i di la prota notă di 10 ditu gimn…

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Piricl’ul a dronilor

Unâ dronâ marinâ cu bâruti, ți fu aflatâ fârâ direcție și silâ la mași ndauâ suti di meatri di lucrărli di la platforma energheticâ strateghicâ Neptun…

Piricl’ul a dronilor
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Apanadisi la un unâ apofasi CCR

Parlamentul di București va s-hibâ cl’imat diznău tu sesiuni extraordinarâ – apofasea di luni ali Curti Constituţionalâ (CCR) pi năulu nom a integrita…

Apanadisi la un unâ apofasi CCR
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Unâ nauâ dronâ fu surpatâ tu Românie

Unâ dronâ ți intră paranom tu spaţiul aerian românescu, di câtâ Republica Moldova viținâ, fu interceptatâ și surpatâ, tu noaptea di sâmbătâ câtâ dumân…

Unâ nauâ dronâ fu surpatâ tu Românie
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

BNR creaști prognoza di inflație

Tu proțl’i trei meși aluștui doilu an, inflaţia tu Românie – easti nai ma marea, ași, dit Uniunea Evropeanâ – ți u bâgă ti scumperea a energhil’ei, a …

BNR creaști prognoza di inflație

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company