Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA

Iriñea tru Ucraina lipseaşti s’hibã simnată, ma s’hibã di s’facu pãzãrpseri ti aesta, tru condiţiili bãgati di SUA, lugursescu ma multu di trei cirecuri ditu arada a româñiloru (68%), uidisitu cu sondajlu Avangarde - "Securitate regională - percepţii şi aşteptări" datu, marţã, tru media.

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA
68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA

, 07.01.2026, 04:41

Iriñea tru Ucraina lipseaşti s’hibã simnată, ma s’hibã di s’facu pãzãrpseri ti aesta, tru condiţiili bãgati di SUA, lugursescu ma multu di trei cirecuri ditu arada a româñiloru (68%), uidisitu cu sondajlu Avangarde – “Securitate regională – percepţii şi aşteptări” datu, marţã, tru media.

Aţiloru dauă cirecuri ditu arada aţiloru ţi apãndãsirã lã si ncuntreadzã 18% ditu români, cari nu aproaki unã eventualã simnari a irinillei tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA, şi alţã 14%, cari apãndãsirã: ‘nu ştiu/nu dau apandasi’, spuni sondajlu.

La idyea ntribari, româñilli ditu mediul urbanu şi ruralu/ (cãsãbã şi hoarã) apãndãsirã aşi: e – 70% urban, 61% rural; nu – 17% urban, 24% rural; „nu ştiu/nu dau apandasi” – 13% urban, 15% rural.

Uidisitu cu sondajlu, aproapea trei cirecuri (74%) ditu atelli ţi apãndãsirã lugursescu că România poati s’hibã apărată di NATO, ma s’hibã di Vãsilia a noastã va u calcã Federaţia Rusă.

Diferenţiatu urbanu/ruralu, apandasili furã: e – 78% urban, 62% rural; nu – 12% urban, 27% rural; ‘nu ştiu/nu dau apandasi’ – 10% urban, 11% rural.

Serviciul militaru obligatoriu lipseaşti si s’facã tru România minduescu 49% ditu aţeli ţi eara ntribaţ, kiro tu cari 47% nu aproaki aestã ipoteză, iarapoi 4% ‘nu ştiu/nu dau apandasi’.

Adgheafurli anamisa di urban şi rural la ntribarea mutrindalui Bãgarea diznãu tu lucru a serviciului militaru obligatoriu suntu di maximum 10%: e – 57% urban, 48% – rural; nu – 39% urban, 49% rural; ‘nu ştiu/nu dau apandasi’ – 4% urban, 3% rural.

71% ditu atelli ţi eara ntribaţ apãndãsirã afirmativu/ (cu e), la ntribarea mutrindalui „armãtusearea ntrãoarã ali Românie, trã unã vãrtoasã axie di apărare”, kiro tu cari 22% nu suntu simfuñi, iarapoi 7% „nu ştiu/nu dau apandasi”.

Româñilli ditu mediul urban spunu cã easti ananghi ti armãtuseari tu proţentulu di 75%, andicra di 60% aţelli ditu mediul rural, 17% atelli ditu mediul urban şi 35% ditu mediul rural nu aproaki, iarapoi artimaia (8% urban, 5% rural) ‘nu ştiu/nu dau apandasi’.
Di livelu a ligãturloru bilaterale anamisa di România şi SUA suntu haristusiţ 36% ditu români, iarapoi 56% nu suntu haristusiţ şi 8% „nu ştiu/nu dau apandasi”.
Tu ţi mutreaşti ligãturli economiţi cama aprukeati cu Federaţia Rusă, româñilli suntu cu mindutia aproapea isa-isa: e – 48%, nu – 49%, kiro tu cari maş 3% „nu ştiu/nu dau apandasi”.

Apãndãsitorlli ditu mediul urban andrupãscu ligãturli icunomiţi cu Federaţia Rusă tru proţentulu di 55%, iarapoi atelli ditu mediul rural tru proţentulu di 36%, tu kirolu cãndu aesti ligãturi nu suntu aprukeati di 37% di românii ditu urban şi di 55% di atelli ditu rural. 8% ditu urban şi 9% ditu rural – „nu ştiu/nu dau apandasi”.

Sondajlu fu adratu di Avangarde tru vahtea di kiro 27 – 30 di andreu 2025, pi 1.000 di subiecţã, populaţie adultă (18 di ani şi cama), neinstituţionalizată, ali Românie. Marja maximă di eşantionari, la un nivelu di pistipseari di 95%, easti di plus/minus 3,4%. Tru nãscãnti cazuri, suma proţentilor poate s’hibã altã turlie/ diferită cu plus/minus 1% andicra di 100% di itia cã valori eara di mesi apufusiti andicra di plus/minus.

Autoru: Radio România Internaţional
Armãnipsearea: Taşcu Lala

Etichete:
Foto: Marcel Strauss / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 November 2026

Inflația tru UE, pi creaştiri

Inflația diznău yini tu prota thesi tru prim-planlu ali economie europeană, iarapoi hăbărli nu suntu ici mplini di curayiu. După ndoi meşi tru cari ri…

Inflația tru UE, pi creaştiri
Dan Neculăescu
(foto:
Actualitati Tuesday, 17 November 2026

Piricl’iu tru Amarea Lae

Numirlu a obiectiloru ligati di polimlu ditu Ucraina aflati tru cupan’ea ali Amarea Lae, maxusu droni, criscu multu di multu tru meşl’I ditu soni. Ună…

Piricl’iu tru Amarea Lae
(Foto: ©Copyright European Union , 2026 / Source EC - Audiovisual Service
Photographer : Dati Bendo)
Actualitati Sunday, 08 November 2026

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti

Prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, yini luni tru România. Ea va s-aibă andamasi cu prezidentulu Nicuşor Dan şi cu premierlu Luca …

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti
Participarea premierului Luca Niculescu la Reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională” (sursă foto: gov.ro)
Actualitati Saturday, 07 November 2026

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, și prim-ministrul, Luca Niculescu, loară parti viniri, 6 di brumaru 2026, la Andamasea di lucru cu tema „Suţiii…

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Dyeafurăi reghionali tu Evropa

Uniunea Evropeanâ nica ari dyeafurăi di simasie di devlopari anamsia di reghiunili a l’ei, scot tu padi datili Eurostat fapti di pțân chiro – anda nis…

Dyeafurăi reghionali tu Evropa
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Festivallu Național di Teatru

Festivallu Național di Teatru (FNT) ți s-dizvârteaști București – proiectu cultural strateghic finanțat di Ministerlu a Culturil’ei – agiumsi, estan, …

Festivallu Național di Teatru
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Româñil’i şi urdinărli

România avu tu 2025 nai ma marea proporții a urdinărilor di nuntru dit tuti vâsiliili membri ali Uniuni Evropeanâ. Datili Eurostat dit soni aspun că 8…

Româñil’i şi urdinărli
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Ministerlu ali Apărari Națională (MApN) dimăndă sâmbătă dicseară, că dauă droni intrară niautorizat tru spaţlu aerian românescu ţi yinea di cătă Repub…

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company