Oraşele cu cel mai aglomerat trafic
Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt oraşele cu cel mai aglomerat trafic din România. Conform "Indexului de Trafic 2025", publicat toamna trecută, la polul opus se situează Reşiţa , Giurgiu şi Călăraşi.
Eugen Cojocariu, 08.01.2026, 15:45
Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt oraşele cu cel mai aglomerat trafic din România. Conform ‘Indexului de Trafic 2025’, publicat toamna trecută, la polul opus se situează Reşiţa , Giurgiu şi Călăraşi. Capitala României rămâne un caz aparte, cu pierderi cauzate de aglomeraţie echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un şofer obişnuit, adică mai mult de jumătate din concediul minim de odihnă legal. Raportul mai arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Astfel, oraşele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră şi ies de la muncă, ci şi în mijlocul zilei, când activităţile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
Oraşele mici conduc clasamentul mobilităţii fluente. Reşiţa, Giurgiu şi Călăraşi sunt primele trei oraşe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, 3-3,5 zile de lucru pe an. Prin contrast, oraşele mari rămân sub o presiune constantă, iar Bucureştiul este în continuare excepţia majoră a reţelei urbane româneşti, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45%. În acelaşi timp, Timişoara şi Iaşi trec pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale. Există şi excepţii pozitive, cum ar fi Brăila şi Galaţi, cu populaţii ce depăşesc 150.000 de locuitori, dar care reuşesc să intre în zona ‘verde’ a clasamentului, cu 3,6-4,3 zile pierdute pe an din cauza aglomeraţiei în trafic. La polul opus, câteva oraşe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte faţă de 2024. Alexandria şi Cluj-Napoca au retrogradat 7 poziţii, iar Braşov, Tulcea au pierdut 5 locuri. Explicaţiile ţin de presiuni noi pe reţelele rutiere, şantiere prelungite sau un management mai puţin eficient al traficului.
Datele analizate arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe oraşe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 8:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programe decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre şcoli, pieţe, spitale sau birouri locale, curieratul şi livrările de mâncare, precum şi transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00 – 14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour, şi pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare-ieşire din oraş, declară autorii studiului. Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineaţa (7:00 -08:00). Datele au fost colectate în 41 de municipii reşedinţă de judeţ din România, de luni până vineri, între orele 7:00 şi 20:00, în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraş.
